După o vară cu întârzieri și anulări de zboruri, specialiștii avertizează: Era călătoriilor cu avionul la prețul unei perechi de blugi își trăiește ultimele clipe

Sunt aproape două decenii de când românii au descoperit low-costul, iar unii au plătit pentru zboruri spre capitalele Europei mai puţin decât au dat pe taxiul cu care au ajuns la Otopeni. Aşa ne-am învăţat cu city-break-urile şi am trecut mai uşor peste unele neajunsuri. "Doi lei ai dat, doi lei face" le-a închis multor nemulţumiţi gura. Cu bune şi cu rele, era low-cost îşi trăieşte, însă, ultimele clipe, ne avertizează tot mai mulţi specialişti în aviaţie. Pandemia şi, după ea, efectele războiului din Ucraina fac imposibil de susţinut şi pe viitor tarife de câteva zeci de euro pentru o cursă cu avionul.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Aprilie 2020. Pandemia de Covid-19 paralizează complet activitatea pe aeroporturile din întreaga lume. 

Mihăiță Ursu, CEO Tarom: Când a început lockdown-ul toată lumea s-a speriat în industrie. A fost cea mai afectată industrie. 

Adrian Moroe, pilot: Toată lumea a stat.

Lunile aprilie, mai şi iunie 2020 vor rămâne în istorie drept găuri negre în bilanţul companiilor comerciale de zbor. Prin Otopeni au intrat şi au ieşit din ţară, în acea perioadă, doar 121.000 de pasageri. În dreptul datei de 14 aprilie 2020, de pildă, în registrele aeroportului e menţionată cifra 0. Zero pasageri. 

Adrian Moroe, pilot: Când a început din nou zborul, de unde să-i mai ia, că toţi s-au recalificat pe alte meserii, au mai rămas foarte puţini şi, atunci, companiile care deservesc avioanele la sol n-au mai făcut faţă cu angajaţii. Uitaţi-vă ce se întâmplă acum, la Londra, unde un terminal care are zeci de mii de metri pătraţi este plin cu bagaje. 

La fel s-a-ntâmplat peste tot. 

Mihăiță Ursu, CEO Tarom: Ne-a prins pe picior greşit pe toţi. De la aeroporturi până la operatorii aerieni. 

Doar pentru aeroportul Otopeni, revenirea la valorile normale de trafic a însemnat un flux de peste 3.400.000 de pasageri, în trimestrul doi al acestui an. Valori normale şi nu prea, pentru că peste tot în Europa a fost o vară cu întârzieri şi anulări de zboruri pe bandă rulandă, preponderent din cauza grevelor angajaţilor de la sol. 

O vară cu întârzieri și anulări de zboruri

Cees Werff, fondatorul unei firme de despăgubire a pasagerilor: Am primit plângeri din toate ţările din Europa. Pasageri de toate naţionalităţile, din toată lumea, au avut parte de întreruperi de zboruri, întârzieri sau chiar anulări de curse. 

De parcă pandemia n-ar fi fost o lovitură suficient de puternică, economia mondială a mai primit un şoc, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Tensiunile geopolitice au făcut ca preţul combustibilului să explodeze. Una dintre consecinţe: zborurile ieftine nu mai sunt chiar atât de ieftine. 

Greta Neagu, reporter Observator: Revoluţia low-costurilor a început în Europa după 1990, însă acest concept a ajuns în ţara noastră ceva mai târziu, în 2004, odată cu primele curse efectuate de Blue Air, companie abia înfiinţată la acel moment. În prezent, în ţara noastră operează zece companii de acest tip, care le permit pasagerilor să călătorească chiar la preţul unei perechi de blugi, aşa cum declara chiar directorul unei astfel de companii. 

Wizz Air, Rynair, dar şi Blue Air - care speră ca din 10 octombrie să îşi reia zborurile - sunt principalii rivali în acest segment de piaţă. 

Adrian Măniuțiu, analist economic: Unul dintre rezultatele crizei pe care o traversăm acum va fi, în mod cert, eliminarea unor firme de pe piaţă. Nu vor rezista toate, nu au cum să reziste toate. 

Alexandra Avădanei, director comercial Wizz Air: Nu sunt de acord. Ci, dimpotrivă. Aş spune că este, într-adevăr, o perioadă foarte grea, este o perioadă în care costurile au crescut şi în care până şi operatorii de low-cost au dificultăţi în a opera din cauza infrastructurii operaţionale. 

Un lucru e cert. Bilete la preţuri derizorii se vor găsi tot mai rar şi tot mai greu.  

Adrian Moroe, pilot: Dacă preţul barilului a crescut, aproape s-a dublat faţă de 2020, anul dinaintea pandemiei, cu siguranţă preţul nu o să mai poată fi susţinut de o companie cu zece sau cincizeci de euro pe segment. 

Adrian Măniuțiu, analist economic: Nu ai cum să poţi să zbori şi în siguranţă şi ieftin şi la timp. Sunt trei criterii care, la fel ca în orice alt domeniu, nu au cum să stea în picioare. 

Schimbări de strategie privind cursele low-cost

Cum de la siguranţă şi orar nu pot face rabat, multe companii au anunţat că îşi vor schimba strategia de aşa-zis low-cost. Tonul l-a dat chiar directorul executiv al celei mai mari companii de profil din Europa. "Era biletelor de 10 euro a apus", a spus Michael O'Leary într-un interviu recent pentru BBC. 

Alexandra Avădanei, director comercial Wizz Air: Cred că era low-cost va continua, însă, este adevărat că trebuie să ne raportăm la cererea şi la oferta din piaţă, iar preţurile oscilează foarte mult şi clienţii trebuie să fie decişi mai din timp unde şi când trebuie să călătorească. 

Cees Werff, fondatorul unei firme de despăgubire a pasagerilor: E o strategie de marketing. Oferă între trei şi patru locuri, de pildă, la preţul acela, iar majoritatea biletelor au un cost obişnuit, aşa cum găseşti la orice altă companie aeriană. Câteva locuri pe un zbor costă 10-15 euro, iar toate celelalte au un preţ normal. 

Într-un singur an, biletele de avion s-au scumpit cu aproape 30%. În plus, multe dintre serviciile oferite la bord nu mai sunt gratuite, ca până acum. 

Adrian Moroe, pilot: Românii noştri n-or să mai poată să vină o dată la două, trei luni sau să îşi cumpere bilete pe un an întreg la 50 de euro, pentru că preţul o să varieze.

Biletele de avion s-au scumpit cu aproape 30%

Dintr-un compromis pe care mulţi români îl îmbrăţişau cu bucurie, compania Blue Air a încheiat vara catastrofal, după ce a anunţat că din cauza unor conturi blocate nu mai ridică niciun avion. Pauza iniţială de câteva zile s-a prelungit la peste o lună, până la 10 octombrie.

Cu doar cinci avioane rămase în flotă, îngropat în datorii şi cu goluri imense de acoperit din urmă, nimeni nu ştie cu certitudine când se va mai ridica de la sol primul şi singurul low-cost românesc.