"E anormal să estimez câte tomate am pe vrej". Fermierii şi producătorii, revoltaţi că trebuie să declare stocurile de produse la Guvern

Când statul le cere sa raporteze stocurile de alimente, fermierii şi producătorii se revolta. Oamenii spun că nici măcar nu ştiu exact ce produse trebuie declarate şi că tot nu ar ajuta într-o situaţie de criză. Firmele private oricum îşi pot vinde marfa, dacă primesc un preţ mai bun. O soluţie ar fi ca autorităţile să aibă propriile stocuri în rezerva naţională. 

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Ionuţ Olteanu are o fermă cu 15 mii de hectare întinse pe patru judeţe, pe care cultivă cereale. 

Ionuţ Olteanu, fermier: La grâu, media noastră este cam de 25 de mii de tone, în funcţie şi de an. Majoritatea cerealelor merg la export.

Reporter: În ce ţări ajunge marfa dvs?

Ionuţ Olteanu, fermier: În ţările din Africa, Egipt, Iordania. Dar, astăzi, fiind o piaţă globală, practic nu mai ştii unde ajunge grâul tău. 

De acum înainte însă, ar trebui să raporteze către stat cantitatea de marfă pe care o deţine. Nu doar el, ci toţi marii fermieri. Războiul din Ucraina le-a reamintit autorităţilor de la noi că nu ştiu pe ce s-ar putea baza în caz de urgenţă alimentară. 

Aurel Popescu, preşedinte ROMPAN: Şi hai să analizăm, să vedem ce stocuri avem, ce angajamente la export avem, cât mâncăm în morărit. Am constatat că aveam 4 rânduri de date care nu coincideau. 

Ordonanţa de urgenţă prevede raportarea unor alimente precum legume, fructe, cereale, produse din carne sau de panificaţie, lactate, ulei sau zahăr. Proiectul îi revoltă pe fermieri şi producători.  

Vlad Gheorghe, Asociaţia de Legume şi Fructe: Este anormal să estimez câte cireşe am într-un pom, câte tomate am pe vrej. Iar produsul în stare proaspătă, legume şi fructe, ele se livrează, nu se stochează. se stochează ceapa, morcovul, castraveţi. 

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Trebuie să raportezi ce cantitate de pâine faci. Pâine albă, franzelă, pâine cu cartofi. Sunt multe sortimente. Acelaşi lucru se întâmplă şi la mezeluri.

În plus, oamenii nu vor să ştie autorităţile prea multe despre afacerile şi profitul lor. 

Aurel Popescu, preşedinte ROMPAN: Nu oricine să aibă acces la aceste date, la aceste date trebuie să aibă acces una-două persoane din conducerea ministerului şi care răspunde pentru ceea ce face. 

Vlad Gheorghe, Asociaţia de Legume şi Fructe: Care este certitudinea ministrului că acele stocuri pe care eu le declar le ar statul român? Pentru că dacă după ce raportez mi a venit un importator, mi-a oferit un preţ bun, eu vând. Ce problemă am? 

Raportarea stocurilor, inutilă în caz de criză

Soluţia ar fi fost ca statul să-şi facă propriile stocuri.

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Statul trebuie să achiziţioneze cereale, produse alimentare pe care să le depoziteze la un preţ de referinţă stabilit prin ordonanţă de guvern sau prin lege, perioada de depozitare să asigure necesarul pentru România, să le reîmprospăteze periodic, în funcţie de termenul de valabilitate, măcar până la sfârşitul anului. 

Dacă până acum autorităţile ne-au garantat că nu există un risc de criză alimentară, nu acelaşi lucru e în Africa şi în Orientul Mijlociu. Din cauza războiului, zeci de milioane de tone de cereale nu pot fi scoase din Ucraina. Americanii acuză Rusia de blocadă şi pe Putin că folosește arma foametei pentru a câștiga războiul. Comisia europeană promite însă coridoare de solidaritate.

Adina Vălean, comisarul European pentru Transporturi: Pentru acest efort european e nevoie de bani. De unde vor veni banii? - Nimic nu este gratuit, iar Comisia Europeană nu-şi propune să înlocuiască traderii de produse agricole şi transportatorii. Aici e vorba doar de a-i pune împreună pe cei care au produsele şi pe cei care le pot transporta. Nu e vorba de a finanţa din bani publici astfel de lucruri care, până la urmă, sunt operaţiuni comerciale clasice.

România trebuie să aducă 10 milioane de tone de cereale din Ucraina, în doar 3 luni.