Investiții majore în prima fermă românească de midii din Marea Neagră. Perimetrul de la Agigea, adjudecat pe 20 de ani

Prima fermă românească de midii din Marea Neagră prinde contur. La finalul celor două runde de licitații, organizate de Apele Române, perimetrul de la Agigea a fost adjudecat pentru o perioada de 20 de ani. Rezultatul investiţiilor îl vom vedea şi gusta din 2026, când ne vom opri la cherhanalele de pe litoral. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Matei Datcu este unul dintre investitorii care au profitat de legea ce permite închirierea perimetrelor din Marea Neagră pentru acvacultură. Este pregătit să investească o jumătate de milion de euro într-o fermă de scoici.

"Acum că am închiriat luciul pe 20 de ani ne vom implica destul de puternic. Noi nu hrănim scoica absolut deloc. Avem prima dată nişte funii care se numesc colectări, scoicile vin şi se prind de ele, varianta mică, cresc, se dezvoltă", a declarat Matei Datcu, antreprenor.

Prima fermă de midii românească din Marea Neagră este în Agigea, pe o suprafaţă de şapte hectare, şi va produce pentru prima dată peste doi ani. 

10 din cele 28 de porţiuni din largul mării care au fost scoase la licitaţie de Administrația Națională "Apele Române" au fost adjudecate. 

Perimetrele sunt de-a lungul întregului litoral românesc

În nord, între Mamaia și Constanţa şi în dreptul lacului Sinoe, iar în Sud, în dreptul localităţilor Agigea, Eforie Nord, Venus, 2 Mai şi Vama Veche. "În situaţia în care mai există doritori pentru alte perimetre decât cele care sunt scoase la înciriere, pot să depună la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral o solicitare prin care să îşi manifeste această disponibilitate", a declarat Anamaria Agiu, purtător de cuvânt ANAR.

Legea care permite închirierea perimetrelor din Marea Neagră a venit în urma unei anchete Observator. Andreea Filip şi Sonia Simionov au arătat atunci că midiile care ajungeau în restaurante erau pescuite ilegal din apele portuare poluate. Şi erau pline de metale grele şi hidrocarburi. A fost imboldul de care au avut nevoie autorităţile să preia modelul bulgăresc al fermelor de moluşte din larg.

Primele cuşti cu stridii au fost montate în larg, ca parte a unui experiment, în octombrie

Rezultatele sunt încurajatoare, mai ales pentru că specia de stridii, adusă din Italia, este obişnuită cu o apă mult mai sărată decât cea din Marea Neagră. În schimb, la noi au mai multe surse de hrană.

"Există un avantaj important al Mării Negre, este vorba de troficitate. Marea Neagră este foarte trofică şi în special pentru bivalve văd un viitor foarte bun", a spus Adrian Bîlbă, cercetător ştiinţific.

În largul mării nu vor doar ferme de moluşte. Perimetrele licitate permit şi creşterea de păstrăvi curcubeu, cunoscuţi şi ca păstrăvi somonaţi.

"Am adjudecat patru locaţii pentru patru ferme. Asta înseamnă 2.000 de tone de păstrăv somonat pe an. Eu zic că într-un an şi vreo patru luni o să putem să mâncăm astfel de peşti", a spus Vasile Todosia, investitor.

Pe lângă perimetrele din Marea Neagră, antreprenorii pot închiria şi clădiri aflate la ţărm în administraţia Apelor Române, care pot servi drept spaţii comerciale.