Meseria căutată cu disperare de companiile din România. 600.000 de joburi şi doar 13.000 de absolvenţi pe an

Studenţie, mare inginerie! Ne-am plâns ani la rând după Revoluţie că România este o ţară plină de ingineri, iar acum au ajuns păsări rare, pe care angajatorii le vânează pe salarii spectaculoase. Marile companii spun că au nevoie de 600.000 de specialişti în următorii zece ani, iar oferta facultăţilor la început de an universitar nu acoperă deficitul uriaş.

• Meseria căutată cu disperare de companiile din România. 600.000 de joburi şi doar 13.000 de absolvenţi pe an

9.000 de boboci au început studiile la Universitatea Politehnică. Jumătate dintre ei au ales ca specializare ingineria şi o bună parte deja visează la un job în afara ţării. 

Piaţa muncii, în criză de ingineri

"Sunt foarte multe oferte să pleci în străinatate, să faci un an de studii în altă ţară şi sunt foarte bune programele. Sunt mult mai bine plătite", spune un student. "Aş vrea să plec. Nu-mi place traiul", zice un altul. Trei din 10 absolvenţi de inginerie pleacă din ţară, în timp ce companiile mari de la noi spun că în următorii 10 ani vor avea nevoie de 600.000 de ingineri. 

Iată cum se pierd pe drum mii de specialişti. De exemplu, în 2024, la Universitatea Politehnica din Bucureşti au intrat în anul întâi 9.000 de studenţi. Însă între 30 şi 35% dintre ei nu termină facultatea, conform estimărilor. Aşadar, rămân sub 6.000 de studenţi care ajung să încheie efectiv studiile. Dintre ei, în jur de 15 procente pleacă în străinătate şi profesează acolo, astfel că în ţară rămân mai puţin de 5.000 de studenţi absolvenţi. Însă nu toţi sunt ingineri. Aşadar, când tragem linie, Politehnica din Bucureşti scoate an de an în jur de 3.600 de ingineri, adică de 16 ori mai puţini decât cererea din piaţă.

"Sperăm ca cifra să crească spre 4.000 - 4.500 în anii următori. Dar mai mult de atât, universitatea nu poate scoate. Până la urmă trebuie, să vorbim de calitate şi nu cantitate", a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica.

An de an, sunt sub 13.000 de absolvenţi în toată ţara. "Există şi o mai mare generozitate în ceea ce priveşte măsurile de sprijin şi apropierea de mediul economic, disponibilitatea de a vedea orientarea în carieră şi că vei vedea că vei avea un salariu decent şi foarte bun după absolvire. Va creşte numărul de doritori", a precizat Ligia Deca, ministrul Educaţiei.

"La Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei. Să-mi găsesc un job aş dori aici mai mult. Pentru că nu îmi place în altă ţară, îmi place aici", explică un student.

Criterii pentru a alege o facultate

La început de an universitar, mulţi recunosc că şi-au ales facultatea după alte criterii, cum ar fi o viaţă uşoară în studenţie. "Iniţial am fost la alt profil, am renunţat pentru că mi se părea foarte greu şi am venit aici pentru că mi se pare mai uşor şi mă simt mai bine. Am vrut să mă fac inginer, dar managementul calităţii, cât de greu să fie?!", spune un student.

"Astăzi avem aproape 6.000 de studenţi. Am ocupat în proporţie de 100% locurile. De exemplu, la automatică am avut 60 de locuri, 60 de oameni, la inginerie economică în domeniul mecanic la fel, la management 75 de locuri", a declarat Alin Diniţă, rector UPG Ploiești. Pe lângă inginerie, anul acesta a fost înghesuială şi la psihologie.

Dincolo de vise şi planuri, realitatea vieţii de student se simte în goana după un loc de cazare. În cămine, sunt doar 110.000 de locuri la nivel naţional. Iar în multe, condiţiile sunt îndoielnice. La Oradea, câţiva norocoşi au prins loc într-un cămin care arată ca un hotel de 4 stele. "Universitatea din Oradea poate să cazeze 248 de tineri studenţi. De la începutul anului universitar au fost depuse 2.199 de cereri", arată Sorin Șipoș, prorector Universitatea Oradea.

Tot azi au început şi studiile de masterat. De anul acesta, anii de master se pun ca vechime în muncă.