Românii care nu vor beneficia de creşterea salariului minim

Înainte de alegeri, banii cresc tensiunea între partidele din Coaliţie. Liberalii propun limitarea cheltuielilor în ministere si în institutiile centrale, dar premierul Ciolacu nu vrea să audă de tăieri în an electoral. Pragul de la care se impozitează pensiile şi salariul minim pun şi mai multe paie pe foc. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Angajatii din construcții, agricultură și industria alimentară nu vor beneficia de majorarea salariului minim, care este, în aceste domenii, între 3.436 şi 4.582 lei. Asta înseamnă că un angajat primeşte în mână aproape 3.200 de lei.

"Acolo nu a fost solicitarea de crestere. Stiti ca acolo este mult mai mare. Avem la 4500. Urmeaza pe urma sa vina fiecare", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

Salariul minim va creşte la 3.700 de lei brut din luna iulie

Săptămâna viitoare, Guvernul va adopta o Hotărâre prin care salariul minim va fi majorat la 3.700 de lei brut din luna iulie. Din aceasta sumă, 300 de lei vor fi scutiti de taxe si impozite.

Măsura va aduce încasări mai mari pentru Stat. Până la finalul anului, Guvernul estimează că va atrage peste 2,3 miliarde de lei, iar în 2025 încasările vor creşte la peste 5,5 miliarde de lei. 

"Aceasta masura este tot in panoplia de masuri demagogice cu care politicienii semnaleaza ca le pasa de oameni, de cetateni. Salariile reale si pensiile reale nu pot fi niciodata crescute de Stat, de Guvern. Ele au la baza capacitatea noastra reala de a munci mai eficient si de a produce mai mult", a precizat Bogdan Glăvan, profesor economie.

Şi modificarea pragului de impozitare pentru pensii a produs noi tensiuni în Coalitie. Premierul a anuntat că pragul actual de 2.000 de lei va creşte de la 1 septembrie, odată cu recalcularea pensiilor. Liderii PNL sunt surprinşi.

"Nu am discutat acest aspect. E pentru prima data cand aud asa ceva", a declarat Nicolae Ciucă, preşedinte PNL.

La vârful Guvernului se discută si despre limitarea cheltuielilor bugetare

PNL si Ministerul Finantelor ar vrea să pună frână risipei din ministere si din alte institutii aflate în subordinea Guvernului. În an electoral, măsura nu ar afecta Primăriile şi Consiliile Judetene. Surse Observator spun însă că premierul a fost deranjat de ideea avansată de ministrul Marcel Boloş.

"S-a dus vremea cand luam decizii emotionale pe coltul mesei. Cu noroc totusi am supravietuit si am scapat", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

Guvernul va cere Comisiei Europene o amânare de 7 ani în procedura de deficit excesiv. Expertii de la Bruxelles estimează că România va încheia anul cu un deficit de aproape 7% din PIB.