Simbol românesc, pe cale de dispariţie. Cum au ajuns renumitele mere de Voinești să fie aruncate la gunoi sau în cazanul de ţuică

În curând, gustul merelor de Voineşti nu va mai fi decât o amintire. Din cauza recentelor scumpiri în lanţ, pomicultorii nu mai fac faţă cheltuielilor. Prin urmare, mulţi dintre ei nu şi-au mai putut îngriji livezile şi se gândesc să le vândă. În plus, nici fructele nu au mai fost la fel de căutate. Pomicultorii spun că vor ajunge să arunce tone de mere la gunoi. 

• Craterul din Slănic Prahova: noi evacuări după ce strada s-a surpat misterios. DETALII la Obsevator 19:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

"Frumosul de Voinești", cel mai dulce soi de mere din România, este pe cale de dispariție. Pomicultorii se plâng că afacerea, prosperă pe timpul comunismului, i-a adus acum la sapă de lemn. Mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi abandoneze livezile sau să-şi vândă terenurile. Iar cei care încă mai cultivă mere au rămas cu fructele nevândute şi ar face orice ca să scape de ele. 

"N-avem ce să facem că nu le ia nimeni. Nu ştim, le aruncăm. Probabil o să le scoatem de aici şi o să le ducem la gârlă să le aruncăm", mărturiseşte un pomicultor. Licescu Cornel are 73 de ani şi este de meserie contabil. Cultivă mere de când se ştie, însă anul acesta se gândeşte să-şi vândă livada. "Este greu de vândut, că merele necomercializându-se nu mai cumpără nimeni pământ. Este o perioadă foarte critică. N-avem ce face nici cu pământul, nici cu merele", se plânge el. 

Scumpirile i-au îngenuncheat pe pomicultori

Problema cu care se confruntă pomicultorii a apărut din cauza scumpirilor în lanţ din ultima perioadă, de la combustibil şi îngrăşăminte, la soluţiile pentru stropit, dar şi mâna de lucru. "În momentul când am realizat că numai tăierile pentru 5 hectare mă costă peste 150 de milioane, mă mai costă îngrăşămintele - s-a dublat preţul, de la un milion s-a făcut două milioane sacul - mi-am dat seama că nu mai pot să fac faţă cheltuielilor", spune Licescu Cornel. 

Singura şansă o reprezintă asocierea producătorilor. Întrebată dacă vede vreun viitor pentru mărul de Voineşti, o femeie pomicultor răspunde: "Dacă s-ar asocia oamenii, poate. Dar ideea de asociere în Voineşti este foarte împărţită". "Fiecare a fost investitor pe cont propriu, fiecare s-a descurcat cum a putut, iar acum asocierea ne trezeşte semne de întrebare. Dar, trebuie să înţeleagă, la un moment dat, că acesta este viitorul", este de părere viceprimarul Claudiu Popa. 

Merele nevândute, transformate în suc şi ţuică

Un producător care a rămas cu mai mult de jumătate din producție nevândută a început să facă suc, iar din restul merelor va face țuică. "Am instalaţia mea. Nu plătesc manoperă". Consumă doar curent, "care s-a scumpit şi ăla".

Renumitul măr de Voinești, odată un simbol al pomiculturii din România, riscă să dispară cu totul de pe tarabe dacă situația nu se schimbă. Locul i-a fost deja luat de fructele din import pe care le găsim la tot pasul prin pieţe şi supermarketuri.