Ion Dichiseanu, înmormântat cu onoruri militare. Zeci de oameni şi-au luat rămas bun de la îndrăgitul actor

Astăzi, Ion Dichiseanu, actorul îndrăgit de români de toate vârstele, este condus pe ultimul drum. Cortegiul funerar a ajuns dimineaţă în cimitirul Bellu. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Actorul Ion Dichiseanu, care a murit joi, la Spitalul Floreasca, va fi înmormântat sâmbătă la Cimitirul Bellu cu onoruri militare.

Andre Rotaru, reporter Observator: "Pe lângă familie, prieteni şi apropiaţi, la cimitirul Bellu au venit foarte mulţi oameni care nu l-au cunoscut personal pe Ion Dichiseanu, dar care au vrut să îşi ia rămas bun de la actor. Vorbim despre zeci de persoane care au asistat şi asistă în continuare, de afară, la slujba de înmormântare.

În jurul orei 10.00, trupul actorului a fost ridicat de la Teatrul Nottara, a plecat de acolo în aplauze, apoi cortegiul funerar a făcut o oprire la locuinţa acestuia, iar în jurul orei 11.30, a ajuns la cimitirul Bellu. Actorul va fi înmormântat cu onoruri militare".

Ion Dichiseanu, o carieră remarcabilă în film, radio și televiziune

Potrivit unui comunicat al Teatrului Nottara, Ion Dichiseanu a murit la vârsta de 87 de ani, dintre care peste 40 de ani i-a petrecut pe scena Teatrului Nottara, care i-a fost „acasă”.

Povestea lui Ion Dichiseanu, bărbatul iubit de toate femeile și actor adulat, a început în Teatrul Nottara, în anul 1961, cu rolul care l-a făcut celebru, Antoniu, în spectacolul Antoniu și Cleopatra, de W. Shakespeare, după ce destinul l-a purtat pe multe și întortocheate căi.

„S-a născut pe 20 octombrie 1933. Călătoria lui prin lume a început în gara din Adjud, așa cum îi plăcea să povestească, „printre pavilioanele CFR-ului”, căci tatăl lui a fost impiegat. Anii războiului au fost tumultuoși și i-au răpit unul dintre primele visuri de copil: să-și ia o bicicletă. Apoi, istoria a venit peste el, iar la aproape 10 ani, a ajuns într-un lagăr de lângă Salzburg, unde a petrecut aproape un an, până când a fost eliberat de americani. S-a întors în țară împreună cu familia și, pentru că i-au murit părinții, a fost nevoit să se întrețină, așa că și-a petrecut doi ani la o școală de ucenici, apoi a devenit student la Politehnică. Însă destinul lui era în altă parte... Nepoata celebrului George Vraca, personalitate care avea să-i marcheze destinul, i-a sugerat să meargă la unchiul ei, pentru o audiție. Și, cu o intuiție extraordinară, George Vraca a ghicit în el, în acele câteva clipe în care băiatul timid a recitat un monolog din Othello, marele actor care avea să marcheze peste jumătate de secol de teatru în România. L-a trimis să dea examen la Institut, unde a fost admis al doilea din peste 300 de candidați, și de-abia atunci Ion Dichiseanu a simțit că se află pe drumul cel bun”, au transmis reprezentanții teatrului.

Ion Dichiseanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1959 și a plecat, împreună cu toată promoția lui, la proaspăt înființatul Teatru din Botoșani, unde au fost repartizați. Dar destinul avea să i se întâlnească din nou cu cel al lui George Vraca. Acesta l-a văzut pe scenă și l-a chemat la București să-i ofere rolul principal din Antoniu și Cleopatra. Și așa a început un traseu extraordinar în Teatrul Nottara, unde în cele peste patru decenii cât a urcat pe scenă a jucat roluri rămase în istoria teatrului românesc.

„După Antoniu, i s-a oferit rolul lui Alioșa în Frații Karamazov, în anul 1962, ambele spectacole în regia lui George Teodorescu. Tot în 1962, a jucat în regia lui Radu Penciulescu Steaua polară de Sergiu Fărcășan și rolurile au continuat în mari spectacole precum: Oedip rege de Sofocle, regia Mircea Marosin (1964), O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia George Rafael (1966), Othello de W. Shakespeare, regia Cornel Todea (1969), Timon din Atena de W. Shakespeare, regia Dinu Cernescu (1978), Coriolan de W. Shakespeare, regia Dinu Cernescu (1979), Citadela sfărâmată de H. Lovinescu, regia Mihai Berechet (1984), Misterele Londrei, un musical după Pygmalion, de G.B. Shaw, regia Dominic Dembinski (1995), Îngeri în America de Tony Kushner, regia Theodor-Cristian Popescu (1999), Ce frumos e în septembrie la Veneția de Teodor Mazilu, regia Nicolae Scarlat (2001), Sărbători fericite de Jean Poiret, regia Dinu Cernescu (2003)”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Ion Dichiseanu a avut și o importantă carieră în cinematografie, jucând în peste 50 de filme, iar a doua iubire a vieții lui, pe lângă teatru, a fost muzica, la concerte umplând săli și stadioane întregi. A publicat volumele Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză și Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel. Căci Ion Dichiseanu a avut și o viață privată tumultuoasă, nu puține fiind poveștile despre marile lui amoruri, istorisite ca-n cele mai frumoase romane de dragoste.

În anul 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de ofițer. Reprezentanții Tratrului Nottara susțin că dispariția lui Ion Dichiseanu lasă un gol în lumea artistică din România. 

Trupul neînsuflețit al lui Ion Dichiseanu a fost depus vineri în foaierul Teatrului Nottara.