La 6 zile de la tragedia din Crevedia, localnicii s-au întors la casele lor. "A doua explozie m-a aruncat jos. Am zis că e bomba atomică"

La 6 zile de la exploziile care au zguduit România, localnicii de lângă staţia GPL s-au putut întoarce acasă. Unii nu au mai găsit decât o grămadă uriaşă de moloz iar altora le-au mai rămas doar zidurile în picioare. Este o tragedie care îi va urmări toată viaţa spun oamenii, care încă nu-şi revin din şoc. Primarul nu ştie însă nici acum câte persoane au nevoie de ajutor. 

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Crevedia a devenit scena celei mai sângeroase tragedii de după Colectiv. Exploziile devastatoare au distrus din temelii locuine

Cosmina Balint, reporter Observator: Cei care locuiesc în imediata vecinătate a staţiei GPL au avut voie să se întoarcă pe proprietăţi. Şi odată cu ei şi reprezentanţii IGSU şi Jandarmeriei pentru o primă evaluare a pagubelor. Opt case sunt distruse de tot, iar alte 11 au fost afectate în proporţii mari.

Pe sute de metri pătraţi, suflul deflagraţiilor a pus totul la pământ.

Pentru prima dată de la catastrofă, supravieţuitorii s-au întors la casele lor

Pentru prima dată de la catastrofă, supravieţuitorii au putut să meargă să vadă ce le-a mai rămas din locuinţe.

Lui Nicolae Gavrilescu, unele imagini nu i se vor şterge niciodată din minte. Poartă pe corp urmele catastrofei care putea să-l ucidă. Are arsuri pe mâini şi picioare. E inginer de meserie şi până acum şase zile a văzut astfel de nenorociri doar la televizor.

Nicolae Gavrilescu: Eu eram în grădină, udam. Am auzit un şuierat, specific unei instalaţii de felul ăsta. Era foarte clar că va urma o explozie.

A fugit imediat să-şi salveze soţia.

Nicolae Gavrilescu: Ea era pe scaun, eu eram cu spatele. În spatele ei era un vecin care e şi el internat. Şi mai erau în spate un pompier sau doi. Când a venit explozia, suflul de la explozie cu căldura ne-a culcat pe jos ca pe spice.

Din casa părintească n-a mai rămas nimic. Cenuşă a ajuns şi biblioteca cu peste 3500 de cărţi pe care o preţuia. Gândul îi este însă la doamna Gavrilescu, internată încă în spital. E revoltat că patronul firmei, fiul primarului din Caracal, nu l-a băgat în seamă când i-a atras atenţia că oricând se poate produce o tragedie.

Localnic: Eu am intervenit la ei. Le-am spus clar: Băi, asta e bombă! Nu mi-a răspuns nimeni!

Într-o altă casă, altă dramă. Radu Rizea are 65 de ani. A scăpat pentru că a fugit imediat după prima explozie. Şi casa lui e grav avariată. Tavanele s-au prăbuşit iar geamurile s-au spart.

Primarul nu ştie însă nici acum câte persoane au nevoie de ajutor

Radu Rizea: Sus acolo e cazut tavanul! Aici dormea soţia! Dacă o prindeau acolo bolovanii. Aici, în camera asta, tavanul iar, toate alea. Mi-a fost frică pentru soţie şi pentru fată. E cu probleme locomotorii. Pe partea cealaltă stă băiatul cu soţia şi copilul de opt luni.

Şi el a prevăzut nenorocirea.

Radu Rizea: Era dezastru de la mirosul de gaze. De multe ori ne era frică să facem focul prin curte de la miros.

Câteva case mai departe, un sătean încă nu-şi revine din şoc.

Localnic: Prima dată când a bubuit am crezut că mi-a rupt cineva uşa de la intrare. A doua explozie m-a aruncat jos pur şi simplu.  Am zis că e bomba atomică.

Strigătele sfăşietoare ale răniţilor îl vor urmări toată viaţa.

Localnic: Ţipa lumea aici în spate. Ajutor, ajutor! Cel care a murit a fost prietenul meu cel mai bun. Şi-a văzut soţia arsă şi a căzut.

Edilul, cel care ar fi putut să preîntâmpine catastrofa dacă nu închidea ochii la ce se întâmpla la un pas de sediul primăriei, şochează din nou.

"Câţi oameni sunt afectaţi de lipsa apei?"

Primarul: Nu ştiu. Sincer, nu ştiu. Am făcut o listă cu daune. Să vină doamna prefect cu comisia să ne apucăm de evaluare.

Până atunci, e ocupat să împartă banii primăriei. În prima şedinţă după explozii, în timp ce localnicii se dădeau de ceasul morţii, fratele consilierului său primea un teren din partea administraţiei. Ba mai mult, două dintre cele trei echipe de fotbal ale comunei, care joacă în liga de amatori, urmau să primească 90 de mii de lei. După ce oamenii au făcut scandal, suma a fost înjumătăţită. Asta în timp ce pentru sinistraţi se alocaseră doar 17 mii de lei.