România a terminat pe locul 23 la Jocurile Olimpice de la Paris, cu nouă medalii cucerite

Se încheie, oficial, la Paris, a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Cu o ceremonie care se anunţă cel puţin la fel de spectaculoasă ca cea de deschidere. România a terminat pe locul 23, cu 9 medalii cucerite. Am trecut de la agonie la extaz şi înapoi în aceste zile: am plâns când imnul naţional a răsunat la Paris, am strâns din dinţi când am simţit că asistăm la o mare nedreptate. Cert e că românii n-au trecut deloc neobservaţi la aceste Jocuri Olimpice, chiar din prima zi, de la deschidere. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Un spectacol total, care a uluit timp de trei ore întreaga planetă cu momente controversate şi emoţionante. Cel mai bine păstrat secret al ceremoniei de deschidere a fost cine va purta flacăra olimpică. 

Printre titanii sportului, desemnaţi pentru acest moment aproape sacru, am descoperit-o pe Nadia Comăneci, cea care în 1976 schimba istoria jocurilor olimpice şi afişajul, după primul 10 obţinut la gimnastică. Emoţiile şi show-ul s-au mutat apoi unde le e locul, pe stadioane si arene sportive.

Pe 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, "Deşteaptă-te, române!" a răsunat la Paris

David Popovici a câştigat prima sa medalie olimpică de aur. Şi prima obţinută vreodată de un inotător român, la 20 de ani dupa ce Camelia Potec înregistra aceeaşi performanţă uriaşă. 

Au urmat bronzul in cursa de o suta de metri si un discurs care a intrat, şi el, in istorie. "Eu mă antrenez la Lia Manoliu, în acelaşi bazin în care am şi învăţat să înot, la 4 ani. Când e frig afară noi ne antrenăm într-un balon unde, dacă o persoană care nu e obişnuită întră şi stă 3 minute simte că se sufocă", a declarat David Popovici.

A venit apoi rândul canotorilor. Sunt primii canotori din istorie care aduc ţării noastre aur în proba masculină de dublu vâsle. Am avut privilegiul să-i vedem la antrenamente, la Snagov, cu puţin timp înainte să plece spre Paris. 

Nici fetele nu s-au lăsat mai prejos. România a terminat pe locul al treilea pe naţiuni, la canotaj, cu 5 medalii, dintre care 2 de aur. 

"Olimpiada înseamnă competiţia celor mai buni iar departajările, fiind vorba de cei mai buni dintre cei mai buni, le vor face, într-adevăr, detaliile", a declarat  Anca Grigoraş, preşedinte comitetul tehnic de gimnastică artistică feminină la nivel european. 

Si chiar câteva detalii au facut diferenţa pentru gimnastele noastre.

Unele medalii a trebuit să le smulgem, de-a dreptul

La finala la sol, Ana Bărbosu flutura deja tricolorul când a văzut, şocată, cum se schimbă brusc clasamentul. În urma contestaţiei depuse de antrenorii lotului american, sportiva noastră a rămas fără medalia de bronz în câteva secunde. 

Ana Bărbosu şi Sabrina Voinea erau la egalitate, pe locul trei. Nici nu ne gândeam că vom pleca de la Paris fără o medalie. O decizie greu de înţeles şi pentru Nadia Comăneci, care a văzut evoluţiile de la câţiva metri distanţă.

După ce am depus memorii pentru cele două gimnaste, Tribunalul de Arbitraj Sportiv a decis, după cinci zile chinuitore, ca medalia de bronz să se întoarcă la Ana-Maria Bărbosu. Sabrina Voinea a urcat pe locul patru, iar americanca a ajuns pe 5. 

Incidente cu gust amar la Jocurile Olimpice de la Paris

Şi alte incidente ne-au lăsat un gust amar. Loredana Toma, una dintre candidatele la medalie de la haltere, categoria 71 de kilograme, a stabilit un nou record olimpic, dar ridicarea nu a fost validată de arbitri.

Cel mai dramatic moment al competiţiei a fost, însă, accidentarea gravă a Cătălinei Axente, sportiva care ne-a reprezentat la lupte libere - categoria 76 kg. 

Au fost însă şi surprize incredibile. Mihaela Cambei, o tânără de 21 de ani si 49 de kg, a câştigat medalia de argint la haltere. Prima medalie din istorie la această disciplină pentru o sportivă din România. Cambei va purta steagul României la ceremonia de închidere a Olimpiadei.