România intră în Schengen aerian şi maritim, din martie 2024. Negocierile pentru aderarea terestră ar putea începe în primăvara anului viitor

România a primit veşti bune aseară. Ţara noastră va adera la Schengen, pe cale aeriană şi maritimă, chiar din luna martie 2024, alături de Bulgaria. Austria, principalul opozant, a fost de acord cu această decizie. Însă, pentru ceea ce ne doare cel mai tare - frontiera terestră, nu există o dată exactă în care vom putea circula liber. Cu toatea astea, şeful guvernului, Marcel Ciolacu, rămâne optimist. 

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Oficialii de la Bruxelles au luat decizia! Românii vor beneficia, într-un final, de avantajele spaţiului european de liberă circulaţie.

"După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră. La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă!", a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.

Negocierile pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre ar putea fi demarate în primăvara lui 2024

Însă ceea ce ne doare cel mai mult, eliminarea controalelor la frontierele terestre, mai are de aşteptat. Negocierile privind o astfel de aderare ar putea fi demarate abia în primăvara lui 2024. Admiterea României în Spațiul Schengen a fost apreciată şi de şeful Senatului, Nicolae Ciucă.  

"Admiterea României în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime este rodul unei munci care a început imediat după integrarea noastră în Uniunea Europeană. În toți acești ani, de la putere sau din opoziție, PNL a tratat dosarul României ca o prioritate absolută, fiind vorba despre cel mai important proiect de țară, după ce am devenit membri ai UE și NATO. Cei mai consistenți și relevanți pași au fost făcuți în perioada guvernărilor liberale din ultimii ani, când miniștrii Afacerilor Externe, Afacerilor Interne și Justiției au depus toate eforturile pentru cauza României. Eforturile conjugate ale președintelui României, Klaus Iohannis precum și ale ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ale ministrei Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ne aduc astăzi semnale externe extrem de pozitive. O admitere parțială - ca urmare a unui acord politic al tuturor statelor membre UE - este un real succes. Vom continua eforturile pentru admiterea cu granițele terestre, pentru traficul rutier și feroviar și pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen. Vom continua negocierile la nivel diplomatic și lucrul la nivel tehnic pentru atingerea acestui proiect de țară esențial pentru viitorul României'', a scris şi Nicolae Ciucă pe Facebook.

Cioloş: Ar fi o veste bună dacă ar exista cu adevărat un acord cu Austria și pentru frontierele terestre

Au fost însă şi reacţii acide. Dacian Cioloş nu a părut încântat de decizie. 

"Veștile triumfaliste ale lui Marcel Ciolacu despre intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime din primăvară au nevoie de clarificare suplimentară. Nu pentru mine, ci pentru toți cetățenii României. Da, ar fi o veste bună dacă ar exista cu adevărat un acord cu Austria și pentru frontierele terestre. Dar există sau sunt doar „speranțele” domnului Ciolacu? Sper că responsabilii de la București au obținut în negocierile cu Austria o dată concretă pentru intrarea cu frontierele terestre, ceea ce e cu adevărat important și esența Spațiului Schengen. Mi-aș dori să cred că Marcel Ciolacu și restul Coaliției nu au vândut cea mai importantă parte din ceea ce înseamnă Schengen pentru interesul lor pe termen scurt, un anunț pe jumătate gol care să-i ajute în alegerile din 2024. Și, din această cauză, să rămînem cu problema Schengen nerezolvată ani de zile, cum am stat cu MCV-ul de gât. Transportatorii români pierd miliarde de euro și zile întregi în vămi, iar agricultorii, antreprenorii și românii în general sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua, deși am dovedit de fiecare dată că suntem printre cei mai proeuropeni și că românii cred în valorile europene. Dreptul de a circula liber, fără opreliști, e al nostru în calitate de cetățeni europeni și nici Ciolacu, nici altcineva nu ar trebui să ne convingă să ne mulțumim cu resturi.

Dacă asta e tot ce avem, Schengen aerian și maritim, fără un calendar pentru aderarea deplină, o să rămânem cu controale vamale la graniță până după 2025, poate și mai mult: subiectul va fi efectiv scos de pe agenda europeană. Domnule Ciolacu, ești dator cu explicații și cu prezentarea unui calendar pentru ridicarea controalelor vamale terestre, nu cu postări triumfaliste. România nu trebuie să cedeze atât de ușor pe această temă. Merităm drepturi egale cu toți cetățenii europeni", a fost reacţia lui Dacian Cioloş pe reţelele de socializare.

Viena a impus ca aderarea să aibă loc în două etape

Viena, care nu a fost iniţial de acord cu ridicarea vetoului, în cele din urmă, a acceptat măsura, dar a impus ca aderarea sa aibă loc în două etape, iniţial cu porturile şi aeroporturile, şi mai apoi o aderare cu frontierele terestre. Austria părea să fie deschisă aderării încă de pe la inceputul lunii. În schimbul primirii României şi Bulgariei în Air Schengen, ministrul de Interne austriac a prezentat Comisiei Europene condiţii clare. Cum ar fi... primirea de către România a solicitanţilor de azil sirieni şi afgani din Austria. Ministrul austriac de Interne a mai solicitat şi înăsprirea controalelor la graniţe.

Discuțiile vor continua şi astăzi.