Roşia Montană: Cine sunt avocaţii care au adus victoria României. Gabriel Resources poate invoca 5 motive pentru a anula decizia Curţii de Arbitraj din SUA

Victorie răsunătoare a României la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington! Statul român câştigă procesul cu Gabriel Resources în cazul Roşia Montană! Nu trebuie să plătim despăgubiri de miliarde cerute de compania canadiană care voia să exploateze cu cianuri aurul din Apuseni. Dimpotrivă, avem de primit bani de la ea. Avocaţi de prestigiu au obţinut un succes în care premierul nu credea, lucru pe care l-a spus limpede. Pentru acele declaraţii, USR vrea să îl reclame la DNA.

• "El săracul, plângea lângă fată". Şoferul care a provocat tragedia din Timiş se grăbea la o petrecere. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Vin ploile. Meteorologii anunţă averse în fiecare zi pentru următoarele două săptămâni. Prognoza pe regiuni în perioada 13 - 26 mai

Decizia venită în miez de noapte era aşteptată cu emoţii încă de pe 10 februarie. Tribunalul de Arbitraj Internaţional respinge pretenţiile reclamantului şi obligă Gabriel Resorces să plătească României peste un milion de euro, aproape un milion de dolari şi 30 de milioane de lei cheltuieli de judecată - scrie în documentul oficial.

România a câștigat procesul Roșia Montană. Reacţia Gabriel Resources

Verdictul a fost dat în majoritate. Din cei trei arbitri, unul pentru fiecare parte şi un reprezentant al Curţii, doi au decis că statul nu trebuie să plătească 6,7 miliarde de dolari despăgubire pentru oprirea proiectului minier.

"Considerăm că deciza a fost viciată. Interferenţele politice susţinute ale Guvernului României au împiedicat dezvolarea proiectului", a reacţionat dur Anna El-Erian, preşedintele companiei Gabriel Resources.

Localnicii din Roşia Montană: agonie şi extaz

Localnicii din Roşia Montană au aşteptat cu teamă verdictul. Acum cu un ochi râd, cu altul plâng. "Pe de-o parte este bine că rămâne localitatea intactă, aşa cum o vedeţi, frumoasă, pe de altă parte impactul social, locurile de muncă, nu?", spune un localnic. "Cineva ar trebui să facă ceva ca să fim şi noi văzuţi bine. De vizitat minele, refăcute casele de jos, dezvoltată agricultura. Şi turismul!", crede o femeie.

"Pentru că zona rămâne în patrimoniul UNESCO, orice exploatare va fi interzisă, deci singura legătură a oamenilor de aici cu mineritul va rămâne vechea mină. E închisă din 2006, dar nu şi ecologizată, astfel că în ultimii ani, groapa din locul muntelui a început să se surpe. În unele locuri, se văd deja şi vechile galerii romane", transmite Alex Prunean, reporter Observator.

Avocaţii care ne-au adus victoria

Victoria răsunătoare a fost adusă de o casă de avocatură din Geneva şi de o firmă din Bucureşti. Echipa românească a fost condusă de Crenguţa Leaua şi Ştefan Deaconu, amândoi profesori universitari şi specialişti în arbitraj internaţional. Au reprezentat ţara noastră în peste 130 de cazuri şi au câştigat procese cu mize de peste trei miliarde de dolari. Acum, au convins judecătorii că Gabriel Resorces nu a avut niciodată dreptul de exploatare la Roşia Montană pentru că le-a lipsit avizul de mediu.

330 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint estimau canadienii că vor scoate din Apuseni. Valoarea era estimată la 16 miliarde de dolari în 2013.  Acum a ajuns la 28 de miliarde, odată cu scumpirea aurului.

Reacţia premierului Marcel Ciolacu

"Eu mă bucur, ca şi prim-ministru, că nu las o datorie copiilor noştri. Că am avut capacitatea administrativă de a câştiga un proces", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

La începutul lunii anunţa că România ar putea fi condamnată să plătească despăgubiri. Din acest motiv, USR anunţă că sesizează DNA şi autorităţile din Canada. Îl acuză pe Marcel Ciolacu de manipularea pieţei de capital prin declaraţiile lui.

Acţiunile companiei Gabriel Resources la Bursa din Toronto s-au dublat în 37 de zile, după ce premierul şi ministrul de Finanţe au anunţat că procesul este ca şi pierdut.

USR anunţă că sesizează DNA

"Marcel Ciolacu a făcut aceste declaraţii în ultima lună în mod agresiv, manipulând astfel preţul acţiunilor acestei companii care s-au cvadruplat, au crescut de 4 ori la bursa din Toronto", a declarat Cătălin Drulă, preşedintele USR.

"Am sesizat autoritatea de reglementare a pieţelor de capital din Ontario, din Canada, de asemenea vom sesiza şi autorităţile româneşti pentru că este o infracţiune să manipulezi piaţa de capital", adaugă Cătălin Drulă, preşedintele USR.

"Societatea (Gabriel Resources - n.r.) a câştigat vreo 400 de milioane la bursă. Nu trebuia nici într-un caz să se spună că suntem obligaţi să plătim şi că vom plăti", spune Mircea Coşea, doctor în Economie.

Premierul respinge acuzaţiile: "Despre ce vorbim? Despre ce bursă? Ce, eu joc la bursă? Cum adică, eu câştig un proces şi nu las o datorie de miliarde de euro României şi nu aduc o criză economică în România şi o debusolare a sistemului fiscal şi macroeconomic şi eu sunt acuzat că de ce am câştigat procesul? Chiar nu le e ruşine?"

"Manipulezi bursa când ai un interes pe acea bursă. Ne aşteptăm ca de partea celaltă să avem contestaţie pentru decizia la instanţa arbitrală", a precizat Marcel Boloş, ministrul de Finanţe.

Ponta şi Cioloş, scandal pe Facebook

Alt scandal a izbucnit pe Facebook între Victor Ponta, în al cărui mandat de premier a fost la un pas să fie semnat contractul cu Gabriel Resources şi Dacian Cioloş, care şi-a asumat includerea Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO. 

"Vestea proastă este că nu putem să exploatăm aurul românesc pentru că Cioloş a băgat aiurea zona în UNESCO", a scris Ponta. "Dar nu te bucuri că şi tu, şi Marcel Ciolacu, prin declaraţiile voastre aţi umflat acţiunile şi conturile Gabriel Resources la bursă?", i-a răspuns Cioloş.

Compania canadiană are 20 de zile la dispoziţie să studieze motivarea de 414 pagini a tribunalului de arbitraj. Şi 120 de zile să ceară recurs, o procedură care ar prelungi procesul cu încă doi ani. Pentru anularea deciziei pot fi invocate doar 5 motive, printre care abuzul de putere al tribunalului sau coruperea unui membru. Până în prezent, doar 5% dintre solicitarile de anulare ale deciziilor Tribunalului de Arbitraj au avut câștig de cauză.