UE se întoarce la cărbune pentru a pune capăt șantajului Rusiei. Care sunt consecințele și cât de pregătită este România

După ce în ultimii ani a susţinut că trebuie să renunţăm la energia poluantă, Comisia Europeană s-a răzgândit. Vrea redeschiderea minelor, pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti. România are capacitatea de a produce energie pentru tot consumul, dar ne lipsesc investiţiile. În timp ce unele mine din ţară s-au închis, altele au maşini şi tehnică vechi de zeci de ani. Deşi energia pe bază de cărbune este mai poluantă, ne-ar aduce mai multe locuri de muncă şi facturi mai mici la utilităţi.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Europa e gata să se întoarcă la cărbune, după ce ani la rând a susţinut închiderea minelor. Acum, cu ameninţarea ruşilor că închid gazul, pericolul poluării pare răul cel mai mic. Şi mineritul din România ar putea primi o viaţă mai lungă.

Greta Neagu, reporter Observator: ”În momentul de faţă de faţă, în România se mai produce energie electrică pe bază de cărbune doar la complexul energetic Oltenia. De exemplu, astăzi cărbunii înseamnă în jur de 20-25 la sută din energia produsă de România. Un procent similar îl are energia nucleară. Însă cea mai mare pondere în producția țării noastre o are energia hidro, peste 30%”.

Manu Tomescu, lider de sindicat Energia Rovinari: ”Chiar la ora la care vorbim, complexul energetic Oltenia bagă aproape 1.200 de MW în sistem. Se vede că încă suntem un pilon stabil pentru sistemul energetic național, dar trebuie luat acest bir de pe noi. Au lăsat birul certificatelor de carbon doar pe munca noastră”.

Colac de salvare pentru minerii din Valea Jiului

Certificate prin care este taxată energia poluantă şi care au dus la creşteri mari de preţuri. Propunerea de redeschidere a minelor de cărbune este văzută ca un colac de salvare de angajaţii din industrie. În Valea Jiului sunt deschise acum patru puncte de extracţie a huilei.

Miner: ”Ar fi foarte bine, am avea locuri de muncă aici, în Valea Jiului”

Miner: ”N-am vrea ca şi Valea Jiului să dispară de pe hartă ca Anina şi altele. Să nu mai fim Valea Plângerii”.

Manu Tomescu, lider de sindicat Energia Rovinari: ”Este o speranţă, în sensul că măcar pe termen mediu ne vom putea păstra locurile de muncă, dar dincolo de aceste vorbe, de aceste păreri, noi vrem ceva la modul concret. Deblocate investiţiile în carierele miniere, în termocentrale şi tot la fel de importantă este şi forţa de muncă”.

Roșu Cristian, reprezentant Complex Hunedoara: ”Mai avem 2.400 de angajați. Deci fiecare mină ar putea să își desfășoare activitatea. Dar depinde mult și de costuri”.

Minerii răsuflă cu atât mai ușurați cu cât România și-a asumat prin planul național de redresare și rezilientă renunțarea la cărbune până în 2032. 

România mai are active 17 exploatări miniere de cărbuni

În România mai sunt 17 exploatări miniere de cărbuni active. O parte dintre ele sunt în proces de închidere. În total, carierele de suprafață ocupă 10.500 de ha, aproximativ jumătate din suprafața municipiului București, arată un studiu.

Analiștii cred că miza nu trebuie să fie neapărat exploatarea de cărbune, ci combustibilii mai puțin poluanți. 

Adrian Măniuțiu, analist economic: ”E foarte important să înțelegem că România are o resursă mult mai puțin poluantă decât cărbunele: gazul natural. Ar putea rupe dependența de importurile rusești”.

Cert este că România are capacitatea de a produce tot necesarul de energie al populației. Iar redeschiderea minelor de cărbune ar putea însemna noi locuri de muncă, economie locală prosperă și facturi mai mici. Totul are însă un preț: nivelul ridicat de poluare.