Care sunt piedicile în calea negocierilor Rusia - Ucraina. Oferta Moscovei, de neacceptat pentru Zelenski

Deşi sub asediu, autorităţile de la Kiev găsesc puterea să spună că sunt pregătite să se aşeze la masa negocierilor cu invadatorii. Preşedintele Zelenski vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin şi a cerut Israelului să medieze o astfel de întâlnire. Invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina a deteminat şi NATO să ia o decizie istorică. Pentru prima dată, Alianţa activează forţa de reacţie rapidă prin care 40.000 de soldaţi sunt gata de lupota in orice moment. Pentru a ajuta Ucraina, tot mai multe state NATO trimit armament la Kiev. 

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

De trei zile Ucraina ţine piept invadatorilor lui Vladimir Putin, deşi este atacată cu o forţă uriaşă. Încă o dovadă de curaj: Kievul spune că este gata să se aşeze la masă cu inamicul. 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Mă adresez preşedintelui rus din nou. Lupte au loc pe tot teritoriul Ucrainei. Să ne aşezăm la masa negocierilor, să oprim pierderea de vieţi. 

Numai că Vladimir Putin nu este dispus să discute şi chiar dacă ar face-o vrea doar în Belarus, marele său aliat, pe teritoriul căruia şi-a mobilizat o parte din trupele cu care atacă Ucraina şi unde ameninţă acum să trimită şi arme nucleare. La rândul lui, Volodimir Zelenski şi-ar dori ca discuţiile să aibă loc la Ierusalim, şi a cerut premierului israelian să joace rolul de mediator. 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Mai devreme sau mai târziu, Rusia tot va trebui să vorbească cu noi despre cum să pună capăt luptelor şi invaziei. Cu cât încep mai devreme aceste discuţii, cu atât mai mici vor fi pierderile pentru Rusia. 

Rusia începe să simtă consecinţele atacului asupra Ucrainei

NATO va avea şi mai multe trupe pe flancul estic. 

Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO: Ca răspuns la mobilizarea uriaşă a Rusiei din ultimele luni, mobilizăm forţa terestră, pe mare, în aer, pentru a ne întări poziţia şi a răspunde rapid oricărei eveniment neprevăzut.

Decizia NATO a fost luată după ce România și alte țări aliate au invocat articolul 4 din Tratat, care indică faptul că se simt amenințate. Deja au fost trimise avioane F-35 în România și în Polonia. Alte trei aeronave Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane au ajuns la baza aeriană militară "Mihail Kogălniceanu" din Constanța pentru misiuni de poliţie aeriană deasupra ţării noastre.

Pe cerul nostru sunt staţionate şi au fost chiar filmate două avioane cisternă americane care ajută la realimentarea avioanelor şi dronelor militare NATO care survolează spaţiul nostru aerian. 

Portugalia a anunţat şi a că va trimite trupe de infanterie în România, cu câteva luni mai devreme decât era planificat. Alţi 500 de militari vor sosi în curând din Franţa, pentru nou înfiinţatul grup de luptă de la noi. Din cei 40.000 de soldaţi NATO o parte vor împânzi tot România. 

Ajutor militar din partea statelor membre NATO

Statele membre NATO au decis să ajute Ucraina cu arme, după repetatele apeluri venite de la Volodimir Zelenski. 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Coaliţia anti-război funcţionează. Arme şi echipamente defensive sosesc în Ucraina. 

Polonia este primul stat NATO care a anunţat că a trimis un convoi cu muniţie în Ucraina. Ajutor militar urmează să ajungă la Kiev şi din Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite. 

Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO: Rusia a spulberat pacea în Europa. Oamenii din Ucraina luptă pentru libertatea lor în faţa invaziei neprovocate a Rusiei.   

Potrivit unor surse oficiale, ţara noastră va decide în zilele următoare cum poate ajuta din punct de vedere militar Ucraina.