Cât de periculoasă este deconectarea centralei nuclare de la Zaporojie de la curent. Nu se poate repeta un dezastru ca la Cernobîl, spun experţii

Ultima dintre cele patru linii de alimentare cu energie de la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei, a fost întreruptă pentru scurt timp joi, ceea ce înseamnă că centrala a trebuit să folosească, pentru prima dată, energia de rezervă, slăbindu-i sistemele de siguranță, explică Reuters.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

În toate centralele nucleare, fisiunea nucleară degajă căldură pentru a produce apoi abur care pune în mișcare turbinele pentru a genera electricitate. Acest proces trebuie controlat pentru a preveni o reacție în lanț care ar duce la supraîncălzirea instalației și, în cel mai rău caz, ar provoca o topire a nucleului reactorului, precum la Cernobîl sau Fukushima.

Zaporojie, aflată lângă liniile frontului de-a lungul râului Nipru, este cea mai mare centrală nucleară din Europa, iar situl a fost bombardat în mod repetat în ultimele săptămâni. Reactoarele, cum sunt cele șase de la Zaporojie, dintre care două sunt în funcțiune, au un circuit primar de răcire în care pompele electrice împing apa prin miezul reactorului. Menținerea sursei de alimentare este esențială pentru această funcționare, potrivit Reuters.

Ce s-ar întâmpla dacă centrala ar fi deconectată de la rețeaua de electricitate

„Dacă răcirea este întreruptă, combustibilul se poate încălzi în câteva ore până la o temperatură la care poate fi deteriorat și poate începe să elibereze produse de fisiune extrem de radioactive”, a explicat americanul Edwin Lyman, director pentru siguranța energiei nucleare. „Dacă răcirea adecvată nu este restabilită în cele din urmă, combustibilul poate topi vasul reactorului din oțel și, în cea mai gravă situație, structura de izolare se poate scurge sau se poate distruge, eliberând produse de fisiune în mediu.”

Dacă reactorul s-a oprit, combustibilul trebuie să fie răcit în continuare, la fel ca și combustibilul uzat. "Centrala trebuie să aibă în permanență energie electrică. Trebuie să mențină rece combustibilul nuclear în reactor", spune și Mark Hibbs, un cercetător în cadrul Programului de politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace.

Trei linii de alimentare cu energie, “pierdute”

Există patru linii electrice obișnuite de 750 de kilovolti (kV) concepute pentru a alimenta centrala cu energie, dar trei dintre ele "au fost avariate în timpul conflictului”, a declarat joi Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Ucraina a informat AIEA că a alimentarea prin cea de-a patra linie electrică a fost întreruptă de cel puțin două ori, joi, dar ulterior a fost reconectată. A fost prima dată când toate cele patru linii au căzut, au declarat oficialii ucraineni. Cauza nu este în totalitate clară, potrivit AIEA.

Pe lângă liniile obișnuite, Zaporojie are o linie de rezervă de 330 kV către o centrală electrică pe cărbune din apropiere. În cazul în care toate aceste linii ar fi deconectate, instalația este echipată cu generatoare diesel care o pot reporni pentru scurt timp, de la 72 de ore până la 10 zile. "Aceasta este sursa de alimentare de urgență”, a explicat Hibbs. "O sursă sigură de energie în afara amplasamentului rețelei este esențială pentru asigurarea siguranței nucleare", a spus AIEA. 

"Situația devine mult mai gravă pe măsură ce sursa externă de alimentare devine mai fragilă. Trebuie să ai surse multiple și fiabile de alimentare în afara amplasamentului și, după toate relatările, soarta acestora depinde de un fir de aţă”, explică Edwin Lyman.

Zelenski avertizează că Ucraina şi Europa au fost la un pas de o catastrofă nucleară

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear după ce electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă. Moscova a respins acuzaţiile. Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică.

Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse. "Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară. "Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski.

Reacția Energoatom

În dimineața zilei de 26 august, toate unitățile electrice ale Centralei Nucleare de la Zaporojie sunt deconectate de la rețeaua electrică, a anunțat Energoatom, potrivit Pravda. "Începând cu ora 9:00 a.m., pe 26 august 2022, toate unitățile electrice ale ale Centralei Nucleare de la Zaporojie sunt deconectate de la rețeaua electrică. Alimentarea centralei este asigurată în prezent de o linie reparată din sistemul energetic al Ucrainei”, se arată în mesaj.

În același timp, linia de livrare a energiei electrice de la centrală către sistemul energetic al Ucrainei a fost restaurată și se lucrează la conectarea a două unități de energie ale centralei la rețea. Nu există comentarii cu privire la funcționarea echipamentelor și a sistemelor de securitate, a adăugat compania.

Cât de diferită este Zaporojie de Cernobîl?

Criza de la centrala de la Zaporojie a declanșat avertismente cu privire la un nou "Cernobîl", considerat cel mai grav accident nuclar din istorie. Dar există numeroase diferențe între cele două centrale electrice ucrainene, iar experții insistă că în esență este imposibil ca un accident ca cel de la Cernobîl să se repete.

Centrala de la Cernobîl folosea reactoare sovietice RBMK, moderate cu grafit, cărora le lipsea o structură modernă de izolare, cum ar fi o cupolă din beton și oțel pentru a preveni răspândirea de radiații.

În schimb, la Zaporojie toate cele șase reactoare model VVER sunt reactoare cu apă sub presiune încapsulate în structuri masive de oțel şi adăpostite în complexe din beton. "Frânele acestor tipuri de reactoare sunt mult mai bune. Dacă s-ar produce daune la aceste reactoare, ar fi mult mai ușor să fie oprit" a explicat pentru CNN Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene.

Amploarea unei eventuale crize nucleare ar fi, de asemenea, mult mai mică decât cea de la Cernobîl, susţin experții. După accidentul din 1986, emisiile radioactive s-au împrăștiat în mare parte din emisfera nordică, în timp ce aproximativ 150.000 de kilometri pătrați în Belarus, Rusia și Ucraina au fost contaminați, potrivit AIEA. Contaminarea s-a extins până la 500 de kilometri nord de centrală.

Experții sugerează în schimb că în cel mai negru scenariu, s-ar repeta dezastrul de la Fukushima. "Fukushima este o comparaţie mai bună decât Cernobîl. În acest caz, pot fi necesare evacuări pe zeci de kilometri în jurul centralei, în special în aval. În mijlocul unui război, acestea ar fi excepțional de periculoase”, a declarat pentru CNN James Acton, expert nuclear.

Emisiile radioactive s-ar răspândi la aproximativ 10 sau 20 de kilometri în jurul centralei de la Zaporojie înainte de a înceta să prezinte riscuri grave pentru sănătate, susţin experții.

"Dacă cineva ar provoca topirea reactoarelor, gazele ar scăpa în atmosferă și fi duse de vânt până când vor fi "spălate" din atmosferă. Pe distanţe lungi se produce diluarea, care rapid devine suficientă încât impactul nu mai este foarte grav pentru mediu și pentru sănătate”, a explicat Cizelj. 

Însă pentru oamenii care trăiesc în sudul Ucrainei, regiune devastată de război, un dezastru nuclear nu este cel mai iminent pericol. "Dacă îl compari cu celelalte riscuri cu care se confruntă, nu este foarte mare."