Cum s-a sfârșit a doua rundă de negocieri dintre SUA și Rusia. NATO nu cedează, există "un risc real pentru un nou conflict armat în Europa'"

NATO este pregătită să discute cu Rusia, dar nu va face compromisuri privind principiile sale fundamentale, printre care acela că integritatea teritorială a fiecărei ţări din Europa trebuie să fie respectată, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după încheierea reuniunii Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles, transmit Reuters şi AFP.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Jens Stoltenberg a adăugat că statele membre NATO i-au cerut miercuri Rusiei să-şi retragă forţele armate din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, el subliniind că este absolut falsă ideea că extinderea Alianţei Nord-Atlantice este agresivă. ''Discuţia nu a fost uşoară. Schimburile au fost directe asupra situaţiei din Ucraina şi au fost constatate diferenţe majore referitoare la securitatea în Europa. Diferenţele noastre nu vor fi uşor de surmontat, dar este un semn pozitiv faptul că toate ţările NATO şi Rusia s-au aşezat în jurul aceleiaşi mese şi au abordat chestiuni substanţiale'', a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice în conferinţa de presă de după încheierea primei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia din ultimii doi ani, potrivit AGERPRES.

NATO avertizează cu trupe suplimentare în Europa de Est

Jens Stoltenberg a anunţat că NATO ar putea desfăşura trupe adiţionale în flancul său estic în cazul în care Rusia utilizează din nou forţa împotriva Ucrainei. ''Dacă Rusia foloseşte încă o dată forţa contra Ucrainei şi ulterior invadează Ucraina, atunci trebuie să analizăm în mod serios nevoia de a spori suplimentar prezenţa noastră în partea estică a alianţei'', a afirmat el, reiterând faptul că doar NATO şi Ucraina pot decide dacă aceasta din urmă devine membră a Alianţei Nord-Atlantice.

Stoltenberg a avertizat că există ''riscul real pentru un nou conflict armat în Europa'', deşi a precizat că NATO ''va face tot ce poate pentru a preveni'' un asemenea scenariu. Şeful delegaţiei ruse, viceministrul de externe Aleksandr Gruşko, urma să se adreseze la rândul său presei.

Limbajul diplomatic trădează neînțelegeri grave între cele două mari puteri nucleare

Declaraţiile lui Jens Stoltenberg indică în mod clar că nu s-au înregistrat rezultate concrete în urma reuniunii Consiliului NATO-Rusia, survenită la două zile după ce reprezentanţii Washingtonului şi ai Moscovei s-au întâlnit la Geneva în vederea detensionării situaţiei legate de securitatea la frontiera ruso-ucraineană.

Rusia a acuzat Occidentul că nu reuşeşte să conştientizeze urgenţa solicitărilor ei. Moscova susţine că extinderea NATO de la 16 membri, la finalul Războiului Rece, la 30 în prezent - printre care un număr mare de foste republici comuniste din Europa Centrală şi de Est - constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei şi că această ţară trebuie să traseze ''linii roşii'' pentru a se proteja.

O nouă rundă de negocieri între Rusia și SUA, la Bruxelles

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Rusia şi-au reluat miercuri la Bruxelles dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia, după ce nicio reuniune oficială nu a mai avut loc după o pauză de peste doi ani, pentru a discuta în principal despre concentrarea de forţe militare ruseşti în apropierea frontierei cu Ucraina şi cererile Rusiei de a i se oferi garanţii de securitate în Europa, relatează EFE.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia, principalul forum de dialog între cele două părţi creat în 2002, convocat la sfârşitul lunii decembrie de către secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a început la ora locală 10:00 (9:00 GMT), au confirmat surse de la sediul NATO de la Bruxelles.

Reuniunea, la care delegaţia rusă este reprezentantă de viceministrul de externe, Aleksandr Gruşko, iar cea americană de subsecretarul de stat Wendy Sherman, denumită Vulpea Argintie, este prezidată de Jens Stoltenberg, celelalte ţări membre NATO participând la nivel de ambasadori.

Ultimul Consiliu NATO-Rusia a avut loc la 5 iulie 2019, discuţiile de atunci axându-se pe Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) care şi-a încetat efectele în august 2019, după retragerea SUA şi Rusiei din pact.

Consiliul NATO-Rusia, centrat pe o posibilă invazie a Ucrainei

Actuala reuniune va aborda teme legate de securitatea în Europa, în special situaţia din şi în jurul Ucrainei, precum şi aspecte privind activităţi militare, transparenţa reciprocă şi reducerea riscurilor. În total, Consiliul NATO-Rusia s-a reunit de zece ori din 2016, când a fost convocat pentru prima dată după intervenţia rusă în Ucraina în 2014, care a dus la anexarea peninsulei Crimeea.

În consecinţă, NATO şi-a suspendat orice cooperare practică cu Moscova şi a pus în aplicare cea mai importantă consolidare militară a flancului său estic după Războiul Rece, dar a decis să menţină deschise canalele de dialog. Jens Stoltenberg a salutat în cele din urmă disponiblitatea Rusiei de a participa la reuniune după mai multe tentative de convocare pentru care nu a primit niciun răspuns din partea Moscovei, notează EFE.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia reprezintă una dintre întâlnirile-cheie pe care aliaţii le au săptămâna aceasta cu Rusia pentru a aborda criza din Ucraina şi securitatea în Europa. SUA s-au întâlnit deja luni cu o delegaţie diplomatică rusă la Geneva, dar la sfârşitul întâlnirii a devenit clar că între părţi se menţin dezacorduri majore, notează EFE şi Reuters.

Rusia vrea garanții ferme și scrise privind securitatea ei

Kremlinul a declarat miercuri că nu este vorba de niciun fel de ultimatum, aşa cum au fost interpretate în Occident cele două proiecte de acorduri de securitate între Rusia, NATO şi SUA prezentate public de Moscova la sfârşitul lunii decembrie contrar uzanţelor diplomatice, înaintea vreunei discuţii. Rusia are nevoie de răspunsuri concrete privind securitatea sa, afirmă Kremlinul, potrivit Reuters.

La reuniunea cu cei 30 de aliaţi din cadrul NATO, Rusia urmează să-şi expună miercuri din nou aceste cereri, între care garanţii constrângătoare din punct de vedere juridic din partea NATO că nu se va mai extinde şi va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina. În acest context, Washingtonul a subliniat în repetate rânduri în ultimele zile că nimeni nu are dreptul să dicteze unei ţări cu cine să se alieze.

Aceste întâlniri fac parte dintr-un efort îndreptat spre dezamorsarea celor mai grave tensiuni între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, care s-au agravat în urma situaţiei legate de Ucraina, după ce Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropierea frontierei ucrainene, Occidentul exprimând temeri că ea ar plănui o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Moscova continuă să concentreze trupe pe teren, negând totodată că ar avea astfel de intenţii.

Rusia insistă că exercițiile militare de la granița cu Ucraina nu au legătură cu negocierile

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că exerciţiile, care au început cu o zi în urmă, cu participarea a peste 3.000 de militari şi tancuri în apropierea frontierei cu Ucraina, nu au legătură cu discuţiile actuale cu SUA şi NATO.

Discuţiile pe probleme de securitate vor continua joi la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în timp ce miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri seara la Brest, în Franţa, pentru a analiza modalităţile în care blocul comunitar să nu fie lăsat în afara convorbirilor strategice dintre Rusia şi SUA.