Tragedia ucrainenilor care trăiesc pe linia frontului. După 8 ani de război, nu îi mai interesează cine câștigă conflictul

Tensiunile sunt tot mai mari la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Rusia ar putea să atace în orice moment, motiv pentru care şi Armata Statelor Unite a trecut în stare de alertă. 8.500 de militari vor putea interveni, în câteva zile, în ajutorul aliaţilor europeni, dacă Rusia va ataca Ucraina. La rândul său, NATO anunţă că mai multe state membre vor trimite întăriri în ţările de pe flancul estic, inclusiv în România. Ţara noastră este la doar doi paşi de un posibil război între Rusia şi Ucraina, motiv pentru care o echipă Observator a relatat timp de o săptămâna de la cea mai fierbinte graniţă din lume în acest moment. Reporterul Laurenţiu Rădulescu şi cameramanul Cosmin Herea au ajuns până la linia roşie dintre Rusia şi Ucraina și au transmis, de la fața locului, povești despre traiul localnicilor aflaţi sub teroarea zilnică a unei noi ameninţări.

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Laurențiu Rădulescu, reporter Observator: Cu toate că am nimerit într-o perioadă în care, pe hârtie, exista un armistițiu de încetare a focului între pro-ruși și armata ucraineană, în orașul Mariinka, acolo se trăgeau focuri de armă frecvent, mai ales după ora 16. După ora 16 nu mai vedeai oameni pe stradă. Tot în Mariinka, țin minte fața unui bărbat care nu a avut nicio reacție în momentul în care am intrat în locuința lui.

Pur și simplu stătea în bucătărie, în timp ce afară se auzeau focuri de armă, nicio reacție. Câteva persoane din zona Donbasului, de pe linia de front, mi-au spus că după opt ani de război, aproape că nu îi mai interesează cine va câștiga acel conflict, ei fiind ucraineni. Acesta este un punct de vedere al oamenilor simpli, care locuiesc acolo. Vor să se termine totul. Cei de acolo nu mai au apă de opt ani de zile, nu au gaz, se încălzesc cu sobe improvizate. 

Războiul civil din ultimii opt ani le-a răpit ucrainenilor simpli dreptul de a duce o viaţă liniştită. Însă conflictul pare departe de a se încheia. 

Ca să se retragă de la graniţele Ucrainei, Rusia vrea ca NATO să plece din Europa de Est. Ceea ce nu se va întâmpla. Statele Unite îşi menţin refuzul de a-i face pe plac lui Vladimir Putin. Totodată, aproximativ 8.500 de militari americani au fost puși în stare de alertă în cazul în care va fi necesar transferul lor în Europa de Est, după mobilizarea trupelor rusești la granița Ucrainei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Joe Biden a discutat despre opţiunile pentru creşterea prezenţei forţelor americane în ţările baltice şi în Europa de Est cu înalţi oficiali militari ai ţării, în timpul unui briefing care a avut loc sâmbătă la Camp David, potrivit unui înalt oficial. Informaţia vine pe fondul avertismentelor americane că o potenţială invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă.

NATO trimite trupe în Europa de Est

Ţările NATO trimit, de asemenea, nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est şi pun forţele în aşteptare, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat. "NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii, inclusiv prin consolidarea părţii de est a Alianţei", a spus Stoltenberg.

"Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune", se arată în comunicat.

"Spania trimite nave pentru a se alătura forţelor navale NATO şi intenţionează să trimită avioane de luptă în Bulgaria", se adaugă în comunicat.

"Franţa s-a declarat pregătită să trimită trupe în România sub comandament NATO. Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO", detaliază comunicatul de presă.

Pe de altă parte, Kremlinul spune că Occidentul "exacerbează tensiunile" și că acționează "cu isterie" prin această decizie, relatează Reuters.

"Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, despre desfăşurarea de noi forţe ale Alianţei în Europa de Est, înainte de a spune că există un risc foarte mare ca Ucraina să pornească o ofensivă împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării.

O invazie a Ucrainei s-ar încheia cu o „pierdere teribilă de vieți omenești

Secretarul britanic de Externe Liz Truss a avertizat Rusia că o invazie a Ucrainei ar duce la “pierderi teribile de vieți omenești”, la nivelul războiului Afgano-Sovieic. Oficialul britanic a pus conflictul din Ucraina în contextul unei dispute globale a statelor liberale cu cele autoritare. 

Truss i-a cerut liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, să facă un pas înapoi, cu privire la declanșarea unui conflict în Ucraina, “înainte de a face o greșeală strategică uriașă”, potrivit The Guardian. „Moscova nu a învățat din lecțiile istoriei, iar o invazie ar duce la o pierdere teribilă de vieți omenești, așa cum știm din războiul Afgano-Sovietic și conflictul din Cecenia. Trebuie să luăm măsuri. Alături de aliații noștri suntem alături de Ucraina. Ce se întâmplă în Europa de Est are consecințe la nivel global”.

Agresorii globali "sunt încurajaţi într-un mod pe care nu l-am mai văzut de la Războiul Rece încoace", a mai spus Truss. "Ei încearcă să exporte dictatura ca pe un serviciu, în întreaga lume. De aceea regimuri ca acelea din Belarus, Coreea de Nord şi Myanmar îşi găsesc cei mai apropiaţi aliaţi la Moscova şi Beijing".