FMI: Războiul din Ucraina poate schimba fundamental ordinea economică și geopolitică mondială. Ce șocuri globale riscă să producă

Războiul dus de Rusia în Ucraina este o lovitură majoră pentru economia globală, va afecta creșterea economică și va mări prețurile, arată o analiză a Fondului Monetar Internațional despre cum reverberează acest conflict în toate regiunile lumii. Pe termen lung, războiul poate modifica fundamental ordinea economică și politică mondială. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Dincolo de suferința și criza umanitară cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia, întreaga economie globală va simți efectele unei creșteri economice mai lente și ale unei inflații tot mai mari, avertizează FMI într-o analiză făcută public marți. Impactul războiului din Ucraina se va resimți în 3 direcții. În primul rând, prețurile tot mai mari la alimente și energie vor împinge în sus și mai mult inflația, afectând veniturile și cererea. În al doilea rând, economiile vecine se vor confrunta cu perturbarea comerțului, a lanțurilor de aprovizionare și cu o creștere istorică a fluxurilor de refugiați.

Și în al treilea rând, lipsa de încredere și incertitudinea investitorilor vor afecta prețurile activelor, vor înrăutăți condițiile financiare și pot stimula ieșirea de capital de pe piețele emergente. Rusia și Ucraina sunt mari producători de mărfuri, iar războiul a determinat creșterea prețurilor globale, în special la petrol și gaze naturale. Și costurile alimentelor au crescut: grâul a atins un record iar 30 la sută din exporturile globale sunt asigurate de Rusia și Ucraina. 

Țările care sunt partenere directe de schimburi economice, depedente de turism și cu expunere financiară vor simți presiuni suplimentare. Economiile bazate pe importurile de petrol vor înregistra deficite bugetare și comerciale mai mari, plus o presiune mai mare asupra inflației, deși unii exportatori, cum ar fi cei din Orientul Mijlociu și Africa, ar putea beneficia de pe urma prețurilor mai mari. Creșterile abrupte ale prețurilor la alimente și combustibili pot genera un risc mai mare de conflicte și tulburări sociale în unele regiuni, cum ar fi  Africa Subsahariană, America Latină, Caucaz și Asia Centrală.

Insecuritatea alimentară poate să crească în continuare în anumite părți ale Africii și Orientului Mijlociu. Evaluarea acestor reverberații este dificilă, dar previziunile de creștere economică ar putea fi revizuite în jos luna viitoare, în cadrul raportului World Economic Outlook. Pe termen lung, războiul poate modifica fundamental ordinea economică și geopolitică globală în cazul în care comerțul cu energie se schimbă, lanțurile de aprovizionare se reconfigurează, rețelele de plăți se fragmentează și țările își regândesc rezervele de valută. Tensiunea geopolitică crește și mai mult riscurile de fragmentare economică, în special pentru comerț și tehnologie.

Europa

Bilanțul este deja imens în Ucraina. Sancțiunile fără precedent asupra Rusiei vor afecta economia și comerțul, provocând inevitabil o recesiune profundă în Rusia. Deprecierea rublei alimentează inflația, scăzând și mai mult nivelul de trai al populației. Energia este principalul canal de contagiune pentru Europa, deoarece Rusia este o sursă critică de importuri de gaze naturale. Întrerupere amplă a lanțului de aprovizionare poate avea, de asemenea, consecințe multiple. Aceste efecte vor alimenta inflația și vor încetini redresarea după pandemie. Europa de Est va cunoaște o creștere a costurilor de finanțare și o creștere a numărului de refugiați. A absorbit deja majoritatea celor 3 milioane de oameni care au fugit recent din Ucraina, potrivit datelor ONU.

Guvernele europene se pot confrunta, de asemenea, cu presiuni bugetare din cauza cheltuielilor suplimentare pentru apărare și energie. În timp ce expunerile străine la scăderea activelor rusești sunt modeste după standardele globale, pot crește presiunile asupra piețelor emergente dacă investitorii caută zone mai sigure. În mod similar, majoritatea băncilor europene au expuneri directe modeste și gestionabile față de economia Rusiei.

Caucaz și Asia Centrală

Națiunile vecine din Caucaz și Asia Centrală vor resimți consecințe mai mari din cauza recesiunii din Rusia și a sancțiunilor. Legăturile comerciale strânse și sistemele de plăți vor reduce comerțul, transferul de bani, investițiile și turismul, afectând negativ creșterea economică, inflația și bugetele de stat. Deși exportatorii de mărfuri ar trebui să beneficieze de prețuri internaționale mai mari, aceștia se confruntă și cu riscul reducerii exporturilor de energie dacă sancțiunile se extind asupra conductelor din Rusia.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord

Și aici sunt probabile efecte majore din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie și a condițiilor financiare globale mai stricte. Egiptul, de exemplu, importă aproximativ 80% din grâul său din Rusia și Ucraina. Și, fiind o destinație turistică populară pentru ambele țări, va cunoaște, de asemenea, o scădere a sectorului. 

Politicile de limitare a inflației, cum ar fi creșterea subvențiilor guvernamentale, ar putea pune presiuni asupra bugetelor de stat deja slăbite. În plus, înrăutățirea condițiilor de finanțare externă poate stimula ieșirile de capital și poate contribui la presiuni financiare în țările cu un nivel ridicat al datoriei și cu nevoi mari de finanțare. Creșterea prețurilor poate duce la creșterea tensiunilor sociale în unele țări, cum ar fi cele cu guverne nepopulare.

Africa Sub-Sahariană

Chiar când continentul își revenea treptat după pandemie, progresul este amenințat de această criză. Multe țări din regiune sunt deosebit de vulnerabile la efectele războiului, în special din cauza prețurilor mai mari la energie și alimente, scăderii turismului și potențialelor dificultăți în a accesa piețele internaționale de capital. Majoritatea țărilor nu dispun de multe politici pentru a contracara efectele șocului. Este posibil ca acest lucru să intensifice presiunile socio-economice, vulnerabilitatea datoriei publice și să limiteze revenirea de pe urma pandemiei. Prețurile record la grâu sunt deosebit de îngrijorătoare pentru o regiune care importă aproximativ 85 la sută din proviziile sale, dintre care o treime vine din Rusia sau Ucraina.

Emisfera vestică

Prețurile alimentelor și la energie reprezintă principalul canal de contagiune economică. Prețurile ridicate ar putea accelera semnificativ inflația în America Latină și Caraibe. Cinci dintre cele mai mari economii are regiunii se confruntă deja cu o rată anuală de 8% : Brazilia, Mexic, Chile, Columbia și Peru. Băncile centrale ar putea fi nevoite să intervină.  Efectele creșterii prețurilor la mărfuri variază. Prețurile mai mari ale petrolului au afectat importatorii din America Centrală și Caraibe, în timp ce exportatorii de petrol, cupru, minereu de fier, porumb, grâu și metale pot cere mai mult pentru produsele lor și atenua impactul.

Condițiile financiare rămân relativ favorabile, dar intensificarea conflictului poate provoca dificultăți financiare globale care, cu o politică monetară internă mai strictă, vor afecta creșterea economică. Statele Unite au puține legături cu Ucraina și Rusia, așa că efectele directe sunt diluate, dar inflația se afla deja la un nivel maxim al ultimelor patru decenii înainte ca războiul să crească prețurile mărfurilor. Asta înseamnă că prețurile pot continua să se mărească pe măsură ce Rezerva Federală începe să crească ratele dobânzilor.

Asia și Pacific

Efectele de propagare economică din Rusia sunt probabil limitate, având în vedere lipsa legăturilor economice strânse, dar o creștere economică mai lentă în Europa și a economiei globale va avea un impact puternic asupra exportatorilor majori. Cele mai mari efecte vor fi pentru importatorii de petrol din Asociația națiunilor din sud-estul Asiei, India și economiile de frontieră, inclusiv unele insule din Pacific. Acest lucru ar putea fi amplificat de scăderea turismului în națiunile care depind de turiștii ruși. 

Pentru China, efectele imediate ar trebui să fie mai mici, deoarece subvențiile guvernului vor sprijini obiectivul de creștere de 5,5% din acest an, iar Rusia cumpără o cantitate relativ mică din exporturile sale. Totuși, prețurile mărfurilor și scăderea cererii pe piețele mari de export ar putea fi o provocare.

Contagiunile sunt similare pentru Japonia și Coreea, unde subvențiile pentru petrol pot reduce impactul. Prețurile mai mari ale energiei vor crește inflația din India, aflată deja în vârful intervalului țintă al Băncii Centrale. Presiunile legate de prețurile alimentelor din Asia ar putea fi atenuate de producția locală și de o dependență mai mare de orez decât de grâu. Importurile costisitoare de alimente și energie vor crește prețurile de consum, deși subvențiile și plafonarea prețurilor pentru combustibil, alimente și îngrășăminte pot atenua impactul imediat, dar cu costuri bugetare.

Șocuri globale

Consecințele războiului Rusiei în Ucraina au zdruncinat nu doar cele națiuni, ci și întreaga regiune și lumea. Conflictul subliniază importanța unei rețele de siguranță globală și a unor aranjamente regionale pentru a proteja economiile. ”Trăim într-o lume mai predispusă la șocuri. Și avem nevoie de puterea colectivă pentru a face față șocurilor care vor veni”, a declarat recent directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, la Washington.

Deși este posibil ca unele efecte să nu fie pe deplin evidente imediat, ci în ani, există deja semne clare că războiul și creșterea costurilor pentru mărfurile esențiale vor îngreuna ca factorii de decizie din unele țări să atingă echilibrul delicat între limitarea inflației și susținerea economiei aflată în recuperare după pandemie.