Joe Biden va rata summitul de pace în Ucraina. Are strângere de fonduri la Hollywood cu George Clooney - Bloomberg

Război în Ucraina. Președintele american Joe Biden va rata cel probabil summitul pentru pace care va avea loc în perioada 15-16 iunie în Elveția, relatează Bloomberg.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Summitul de pace din Elveţia coincide cu o strângere de fonduri în campania electorală, organizată la Hollywood, la care urmează să participe George Clooney, Julia Roberts și Jimmy Kimmel, scrie Bloomberg. 

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat pe 22 mai că nu poate confirma încă participarea lui Joe Biden la summitul din Elveţia. La întâlnirea din Burgenstock, Volodimir Zelenski va promova aşa-numita Formulă a Păcii prin care cere retragerea trupelor ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei. Potrivit informațiilor publicate recent de Europe 1, cancelariile occidentale ar pregăti acțiuni diplomatice coordonate pentru a-l convinge pe Zelenski să accepte negocieri cu Rusia.

Cine va participa la summitul de pace din Elveţia

Din cele 160 de state invitate să participe, Elveţia a primit peste 50 de confirmări. Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat că țara sa va participa, dar președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a decis să nu meargă în Elveţia. Nici China nu a confirmat participarea. Iar Zelenski a exclus participarea Rusiei la eveniment deoarece Moscova continuă să atace Ucraina în fiecare zi.

Potrivit Bloomberg, Biden va participa în perioada 13-15 iunie la summitul G7 care va avea loc în Italia, dar va zbura de acolo direct la Los Angeles pentru o strângere de fonduri pe 15 iunie.

Jumătate dintre ţările care au confirmat participarea sunt state europene, dar lista participanţilor ar putea suferi schimbări până în ultima clipă. Rusia nu a fost invitată la conferinţă şi a transmis de altfel că nu va lua parte la ea nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră după ce s-a alăturat sancţiunilor occidentale contra Moscovei, şi a estimat prin urmare că fără participarea sa o asemenea conferinţă nu are sens şi va fi organizată în zadar.

Cu toate astea, Vladimir Putin a transmis săptămâna trecută din China, întrebat în ce condiţii ar fi dispusă Rusia să participe la conferinţa din Elveţia, că politica este formată din realităţi concrete, nu din situaţii ipotetice. "Dar suntem pregătiţi să discutăm - nu am refuzat niciodată", a insistat preşedintele rus. 

Conferinţa din Elveţia, care în lipsa unor contacte directe ruso-ucrainene nu va fi o conferinţă de pace, va fi organizată la cererea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi va avea ca bază "formula de pace" propusă de acesta, care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Ucraina încearcă în prezent să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni fără Rusia, cum este cea din Elveţia. Potrivit anunţului guvernului elveţian, această "Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina" va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea "unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace".

Condiţiile lui Putin pentru a purta negocieri de pace

Liderul de la Kremlin s-a declarat dispus să reia negocierile de pace pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în aprilie 2022, dar cu condiţia acceptării noilor realităţi de pe teren, adică faptul că Rusia controlează circa 18% din teritoriul Ucrainei. "Desigur, trebuie să plecăm de la realitatea care se conturează pe teren. Aceasta, fără discuţii", a indicat Putin, adăugând că Rusia "nu a refuzat niciodată să negocieze", ci politicienii ucraineni "s-au retras din procesul de negociere" de îndată ce trupele ruse s-au retras din apropierea Kievului în martie 2022.

Atunci "am fost păcăliţi încă o dată", a susţinut el, afirmând că aliaţii occidentali ai Ucrainei i-au cerut să-şi retragă trupele ce ajunseseră până la porţile capitalei ucrainene, cu argumentul că "niciun document nu poate fi semnat dacă partea adversă îţi pune un pistol la tâmplă".

Dar "a doua zi (ucrainenii) au aruncat la gunoi acordurile noastre şi au spus: "Ei bine, acum vom lupta până la capăt" (...) şi manipulatorii lor occidentali au adoptat poziţia cunoscută lumii întregi: Rusia trebuie înfrântă pe câmpul de luptă, trebuie să sufere o înfrângere strategică", este versiunea susţinută de Putin.

Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Zelenski, ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial". Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.

De asemenea, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte". La rândul ei, Moscova a acuzat Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la negocierile de pace care au avut loc în martie-aprilie 2022 la Istanbul. Boris Johnson a negat acuzaţiile ruse.