Premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei, întâlnire istorică la Kiev: "Această invazie trebuie să se oprească"

Polonia cere o misiune internaţională de menţinere a păcii pe teritoriul Ucrainei. Însă sub paza militarilor înarmaţi. Ideea a fost avansată în timpul vizitei premierilor din Polonia, Cehia şi Slovenia în Kievul asediat. Bombele ruseşti au căzut şi ieri şi noaptea trecută în capitala Ucrainei. Negocierile de pace nu au dat rezultate, dar vor continua şi astăzi. Între timp, de la Washington, preşedintele Joe Biden anunţă că va sprijini Ucraina dar şi ţările din flancul estic al NATO cu aproape 14 miliarde de dolari.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Obuzele ruşilor au continuat să lovească şi ieri clădirile rezidenţiale din Kiev. Mai multe blocuri au fost cuprinse de flăcări şi au ars ore în şir. De zeci de apartamente s-a ales praful. 

S-a auzit un vuiet puternic. Apoi, sirena. Iar un vuiet puternic şi am privit de la fereastră, cum (racheta, n.r.) s-a izbit de clădire şi toate geamurile s-au spart. 

Pentru mulţi locatari, sirenele de avertizare au sunat prea târziu. Nu au mai avut nicio şansă să se salveze. Zeci de oameni au fost scoşi de sub dărâmâturi de pompieri. Scenele sunt copleşitoare.

Andrei, pompier: Este foarte dificil, ieri am stins un incendiu, azi altul, e greu. Oamenii mor şi cel mai rău lucru este că mor copii. (...) Vom rămăne uniţi, vom rămâne puternici şi totul va fi bine. Vom apăra Ucraina şi viaţa ucrainenilor.  

Este cel mai puternic bombardament asupra Kievului de la începutul invaziei. Într-un gest de sfidare la adresa Moscovei, seara trecută premierii din Polonia, Slovenia şi Cehia au venit la Kiev pentru a-şi arăta solidaritatea cu poporul ucrainean şi au purtat discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Cu aşa prieteni, cu aşa ţări şi vecini şi parteneri, vom fi într-adevăr capabili să îl înfrângem, nu vreau să spun pe cine, ştim toţi. 

Vicepremierul Poloniei Jaroslaw Kaczynski a cerut formarea unei misiuni internaţionale de menţinere a păcii în Ucraina, însă a spus că aceasta va trebui să fie păzită de militari înarmaţi.

Şi premierul polonez a cerut încetarea războiului. 

Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei: Această invazie trebuie să se oprească. Sângele de pe străzi... Mamele, copiii voştri, soţiile sunt în siguranţă. Dar cei care sunt ucişi de Putin, ei nu pot fi uitaţi niciodată.

Stare de asediu în Kiev

Şi peste noapte s-au auzit explozii în Kiev. Primarul Capitalei ucrainene a impus starea de asediu. Nimeni nu mai poate ieşi pe străzi, fără motiv întemeiat, până joi dimineaţă.

Vitali Klitschko, primarul Kievului: Aşa arată războiul ruşilor împotriva civililor. Clădiri distruse, infrastructură distrusă, un autobuz de transport public tocmai a fost lovit de o rachetă, oameni au murit. Acesta este războiul pe care Rusia l-a pornit.

Oficialii occidentali susţin că invazia rusă îşi trăieşte ultimele zile şi că în aproximativ două săptămâni Vladimir Putin ar urma să sune retragerea. 

Lt. Gen. Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa: Nu au timp, nu au suficienţi oameni şi nu cred că au muniţie (suficientă, n.r.). Aşa că, în aproximativ 10 zile, după calculele mele, presupunând că noi, Vestul, nu numai că vom continua, dar vom intensifica livrările de capabilităţi de care Ucraina are nevoie, pentru a neutraliza artileria rusă cu rază medie de acţiune şi sistemele de laansatoare de rachetă, presupunând că vom face asta, atunci cred că în următoarele 10 zile Rusia va ajunge în punctul maximum (al ofensivei, n.r.), ceea ce înseamnă că nu vor mai putea continua atacurile după acest punct. 

Peste noapte, au continuat bombardamentele şi în Harkov

Liderul de la Kiev le cere din nou militarilor ruşi să renunţe la luptă de bună voie, pentru a scăpa cu viaţă. Apelul a fost făcut după ce Ucraina a anunţat că în cele 20 de război au murit aproximativ 13,500 de soldaţi ruşi.  

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Victoria noastră este tot mai aproape. Ne apropiem de pace pentru Ucraina. Inamicul este confuz, nu se aşteptau la o astfel de rezistenţă. Fug de pe câmpul de luptă. Îşi abandonează echipamentele. Capturăm trofee şi le folosim pentru a proteja Ucraina.

Peste noapte, au continuat bombardamentele şi în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucraieni. 

Numeroase cartiere au ajuns o ruină după 20 de zile de război. Chiar şi aşa, Harkovul continuă să reziste asediului.  Nu ştiu însă cât îi vor mai putea fae faţă. Ruşii, în schimb, anunţă că au reuşit să pună mâna pe întreaga regiune Herson, important punct strategic la Marea Azov. Aici, ruşii ar urma să facă un refernedum pentru indepenenţă, după modelul celor din Doneţk şi Luhansk.  

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Cu fiecare zi, cu fiecare bombă, Rusia se îndepărtează de comunitatea internaţională. De aceea, apelul nostru comun către preşedintele rus este să oprească acest război.  

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei

Rusia continuă să plătească scump invazia Ucrainei. Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, cu scopul de a lua Kremlinului posibilitatea de a finanţa acest război. 

Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe: Este cel mai dur pachet de sancţiuni adoptat de Uniunea Europeană în istoria sa. (...) Vizează mai mult de 600 de ruşi, (...) mare parte a sistemului financiar este vizat de sancţiuni. Avem o interzicere a unor exporturi, precum, bunuri de lux. 

Mai exact, companiile din Uniunea Europeană nu vor mai avea voie să exporte în Rusia produse de lux în valoare de peste 300 de euro şi nici maşini de lux, bărci şi avioane cu un preţ mai mare de 50.000 de euro. De asemenea, au fost interzise importurile de oţel şi fier din Rusia şi investițiile noi în sectorul energetic rus. Măsura va afecta companiile petroliere Rosneft, Transneft și Gazprom Neft, dar statele Uniunii vor putea în continuare să cumpere petrol și gaze de la aceste companii.  

O nouă rundă de negocieri

Între timp, Uniunea Europeană a impus un nou pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. Au fost interzise importurile de oţel şi fier din Rusia şi investițiile noi în sectorul energetic din această ţară. Rusia a fost exclusă şi din Consiliul Europei - un gest simbolic, pentru că Moscova anunţase deja că se retrage. Iar de la Washington, preşedintele Biden a anunţat că a semnat un decret care îi va permite să sprijine financiar Ucraina.

Joe Biden, preşedintele SUA: Decretul include şi o finanţare istorică - 13,6 miliarde de dolari pentru gestionarea invaziei Ucrainei de către Rusia şi impactul asupra ţărilor vecine.

Jumătate din bani vor fi folosiţi pentru înarmara Ucrainei, dar şi pentru acoperirea costurilor necesare pentru deplasarea soldaţilor americani în ţările din flancul Estic al NATO. De altfel, Biden se va întâlni faţă în faţă cu şefii statelor NATO pe 24 martie, când va participa la un summit programat la Bruxelles. În faţa presiunii internaţionale, Moscova a reacţionat. Regimul condus de Vladimir Putin a anunţat că a impus sancţiuni care îl vizează pe Joe Biden şi apropiaţii săi. Însă în documentul întocmit de ruşi, numele lui Biden nu este scris complet, fiind omisă particula: junior. 

Jen Psaki, secretar de presă Casa Albă: Aş puncta, mai întâi, că preşedintele Biden este junior. Deci este posibil să-l fi sancţionat pe tatăl său, odihnească-se în pace! 

Între timp, tratativele de pace dintre Ucraina şi Rusia merg anevoios. Întâlnirile de ieri n-au avut niciun rezultat, însă ambele părţi spun că rămâne loc de negociere. O nouă rundă de discuţii este programată astăzi.