Primele imagini cu găurile misterioase apărute simultan la gazoductele rusești: ”Greu de crezut că este o coincidență”
Trei găuri misterioase au apărut aproape silmultan la două gazoducte care leagă Rusia de Germania. ”Este greu de crezut că este o coincidență”, anunță premierul danez care alături de Suedia și Germania a lansat investigații, suspectând un sabotaj. Kremlinul anunță și el că este ”îngrijorat” de scurgerile de gaze din Marea Baltică. Suedia a înregistrat două explozii în regiune.
De Redactia Observator la 27.09.2022, 17:52Ministerul Apărării din Danemarca a publicat marți imagini cu scurgerea de gaz de la conducta Nord Stream 2, realizate dintr-un avion F-16, în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică. Cele două gazoducte Nord Stream 1 și 2 care leagă Rusia și Europa au fost afectate de 3 scurgeri inexplicabile, au declarat autoritățile din Danemarca și Suedia, ridicând suspiciuni de sabotaj. Conductele se află în centrul unor tensiuni geopolitice după ce Rusia a tăiat livrările de gaz către Europa, ca represalii pentru sancțiunile occidentale impuse în urma războiului din Ucraina.
Germania, Suedia și Danermarca investighează cele trei scurgeri misterioase de gaze naturale. Cauza avariilor la Nord Stream 1 și 2 este neclară, dar autoritățile nu au exclus sabotajul. Conductele au suferit simultan daune ”fără precedent” într-o singură zi, susține operatorul gazoductului Nord Stream 1. Incidentul nu afectează pe moment furnizarea de gaze către Europa deoarece nicio conductă nu este operațională. Deși nu sunt în funcțiune, ambele conducte conțin gaz.
Uniunea Europeană a acuzat Rusia că folosește gazul pentru a șantaja Europa, acuzație negată de Moscova. Kremlinul susține că sancțiunile împotriva Rusiei fac imposibilă întreținerea adecvată a infrastructurii de gaze. Nord Stream 1 are două scurgeri de gaze la nord-est de insula Bornholm din Danemarca. O altă scurgere a fost raportată la conducta Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei, a anunţat marţi Autoritatea Maritimă Daneză.
Suedia a detectat luni două explozii în zona cu scurgeri din gazoductele rusești
- 13 țări europene, inclusiv România, cer plafonarea preţului la gaze în UE. Cine se opune
- Suedia și Danemarca anunță scurgeri de gaze în Marea Baltică, de la gazoductele Nord Stream 1 și 2. Kremlinul...
- Oţelăria ArcelorMittal din Italia cere sprijinul guvernului italian pentru asigurarea aprovizionării cu gaze
Rețeaua seismică națională a Suediei a detectat luni două explozii în zonă, una la 2:03 a.m. și a doua la 7:04 p.m., potrivit postului național de televiziune SVT. Cele trei zone au fost izolate. Găurile s-ar afla la o adâncime de 60 până la 70 de metri. Armata daneză a publicat înregistrări cu norii de bule de gaz la suprafața mării. ”Nu putem exclude nicio posibilitate în acest moment. Evident, există distrugeri ale conductelor. Înainte de rezultatele anchetei, este imposibil să excludem orice opțiune. Aceasta este o situație complet fără precedent, care necesită o anchetă urgentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Nord Stream 2, care nu este în funcțiune, a fost totuși alimentată cu 177 de milioane de metri cubi de gaze naturale - în valoare de 358 de milioane de euro la prețurile curente - pentru a aduce presiunea în conductă la 300 de bari, în cazul în care urma să fie deschisă, scrie Politico. Germania a înghețat aprobarea conductei după invadarea Ucrainei.
La capătul din Germania, presiunea în conductă a ajuns luni la 7 bari, a declarat autoritatea germană de reglementare. ”Astăzi am fost informați de către operatorul de rețea că a existat o scădere bruscă a presiunii în conducta Nord Stream 2. Încă nu avem explicații cu privire la cauze și faptele exacte”. Gazoductul dublu Nord Stream 2 măsoară 1.200 de kilometri și trece prin apele teritoriale rusești, finlandeze, suedeze, daneze și germane.
Conducta paralelă Nord Stream 1 a fost deschisă în 2012. Are o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, dar Rusia a încetat să mai trimită gaze către Germania, susținând că gazoductul are nevoie de mentenanță. Politicienii germani acuză Kremlinul că inventează reparații pentru pentru a se răzbuna pe sprijinul oferit Ucrainei de UE. Viteza cu care a scăzut presiunii - practic peste noapte - arată mai degrabă o scurgere majoră decât o încercare a Rusiei de a retrage rezervele de gaz, potrivit unor surse citate de Politico.
”Pare extrem de improbabil ca scurgerile pe două conducte diferite să aibă loc în același timp. Prin urmare, cred că ar trebui să presupunem că au fost intenționate”, a declarat Mateusz Kubiak, expert la o firma de consultanță din Varșovia. Nu are sens ca Occidentul sau Ucraina să saboteze conductele, ”mai ales că fluxurile de gaz au fost deja oprite, în cazul Nord Stream 1, sau nu au început niciodată în cazul Nord Stream 2” a mai spus acesta.
”În această etapă, este foarte prematur să speculăm care sunt cauzele. După cum am spus, am fost informați de statele membre în cauză, care analizează această problemă. Vom rămâne în contact strâns cu ei”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Care este impactul scurgerilor de gaze de la Nord Stream 1 și 2 asupra pieței
Prețul de referință al gazului european la hub-ul TTF din Olanda a crescut marți cu 10%, până la aproximativ 192 euro pe megawat oră, cu mult sub recordul din august de 346 euro pe MWh. ”Prețurile au crescut ușor în această dimineață. Este vorba de scurgeri la două conducte, care nu livrau gaz și iar piața nu se aștepta să curgă gaz prin ele în curând. Cred că impactul va fi destul de limitat”, a spus Stefan Ulrich, analist la Bloomberg. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că nu vede un impact asupra securității aprovizionării cu energie.
Cu toate acestea, există consecințe climatice. Gazul este foarte inflamabil, se ridică la suprafeța mării în atmosferă și contribuie masiv la efectul de seră. ”Scăderea semnificativă a presiunii în conducta Nord Stream 2 arată că este un accident major și că s-au scurs deja în Marea Baltică cantități semnificative de gaz metan periculos”, a explicat Sascha Muller-Kraenner, director la un ONG de mediu din Germania.