Război Rusia - Ucraina, ziua 169 LIVE TEXT. Ucrainenii se pregătesc pentru cel mai rău scenariu: o "tragedie" la centrala nucleară Zaporojie, controlată de ruşi

Război Rusia - Ucraina, ziua 169 LIVE TEXT. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ţinut un nou discurs în care a afirmat că durata războiului depinde direct de pierderile pe care le va suferi Rusia. Totodată, şeful statului a ţinut să menţioneze că armata rusă a fost ''expulzată'' din regiunile nordice şi din Insula Şerpilor: ''Ei simt deja că a venit timpul să fugă din Herson şi din sudul ţării''. Bombardamentele au continuat în apropierea centralei nucleare Zaporojie, iar ucrainenii şi ruşii se acuză reciproc, fiecare tabără declarând că inamicul se află în spatele atacului. Ministrul de Interne de la Kiev susţine că ţara se pregăteşte pentru scenariul unei tragedii similare celei de la Cernobîl.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 22.45. Estonia nu mai permite accesul ruşilor decât cu vize din alte ţări europene

Estonia a anunţat joi că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul pe teritoriul său - parte din Spaţiul Schengen - cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene, informează Reuters. Cu unele excepţii, Estonia nu le va mai acorda ruşilor nici vize de afaceri, de studii sau pentru muncă, însă le va permite studenţilor ruşi aflaţi deja în ţară să îşi încheie studiile. Se mai acceptă accesul pe motive umanitare, precum şi al diplomaţilor şi familiilor acestora, al celor care îşi vizitează rude apropiate sau deţin permise de şedere pe termen lung şi al lucrătorilor din transportul internaţional de mărfuri şi pasageri.

"Am constatat o creştere enormă a numărului de cetăţeni ruşi care vin sau trec prin Estonia", a explicat ministrul de externe Urmas Reinsalu. "Posibilitatea pe care o au de a vizita Estonia sau alte părţi din Europa, via Estonia, în masă, nu respectă principiile sancţiunilor pe care le-am impus" (Rusiei, după invadarea Ucrainei - n. red.). Oficialul a precizat că interdicţia intră în vigoare din 18 august, relatează Agerpres.

Uniunea Europeană a convenit luna trecută asupra celei de-a şaptea serii de sancţiuni împotriva Moscovei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi Occidentului să interzică toate deplasările cetăţenilor ruşi, însă Comisia Europeană se îndoieşte că o astfel de măsură ar fi fezabilă, arătând că trebuie să li se acorde în continuare vize membrilor de familie, jurnaliştilor sau disidenţilor.

Letonia, Lituania şi Cehia au sistat deja emiterea de vize pentru majoritatea ruşilor, iar Finlanda şi Estonia au cerut recent Uniunii Europene să procedeze la fel, ca un bloc unitar. Spaţiul Schengen, din care face parte şi Estonia, cuprinde 26 de ţări, majoritatea membre ale UE, însă şi din afara Uniunii - Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein. 

UPDATE 21.40. Guvernul de la Kiev încearcă să evacueze civilii din Doneţk înainte de venirea iernii

Guvernul de la Kiev încearcă să evacueze două treimi din locuitorii regiunii Doneţk din estul Ucrainei, înainte de venirea iernii, a declarat joi vicepremierul Irina Verşciuk, citată de Reuters. În partea din Doneţk controlată de forţele ucrainene trăiesc circa 350.000 de oameni, iar 220.000 dintre aceştia - din care 52.000 de copii - trebuie să plece deoarece riscă să nu se poată încălzi la iarnă, din cauza distrugerilor provocate de război infrastructurii, a precizat ea.

Autorităţile afirmă că măsura este "obligatorie", dar cetăţenii pot cere să fie exceptaţi, completând un formular prin care îşi declară intenţia de a rămâne la casele lor. De la 1 august au fost evacuaţi 3904 localnici, a arătat Vereşciuk, potrivit Agerpres. Ea a avertizat că evacuarea s-ar putea extinde şi în alte zone din Ucraina afectate de invazia rusă, cum ar fi Herson, Harkov şi Zaporojie. Regiunea Doneţk face parte din Donbas, bazinul carbonifer şi industrial din estul Ucrainei pe care Rusia a anunţat că intenţionează să îl controleze în întregime.

UPDATE 20.20. Ucraina se pregăteşte pentru o "tragedie" la centrala nucleară Zaporojie

Ministrul ucrainean de Interne a declarat, joi, că Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, făcând referire la zona centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, controlată în prezent de ruşi. După un adevărat meci de ping-pong cu acuzaţii lansate între administraţiile de la Kiev şi Moscova, ministrul Denis Monastyrsky susţine că "centrala nu este doar în mâinile inamicilor, ci şi în vizorul unor specialişti inadecvat educaţi, care ar putea permite să se întâmple o tragedie".

Potrivit Reuters, ministrul de Interne din Ucraina a adăugat că "este dificil să ne imaginăm amploarea unei asemenea tragedii, care s-ar putea petrece dacă Rusia continuă luptele în teritoriu". Recent, Ucraina a lansat mai multe avertismente cu privire la posibilitatea unui dezastru similar celui de la Cernobîl. "Pentru noi, asta înseamnă că trebuie să fim pregătiţi. Serviciile de urgenţă din ţară, împreună cu Ministerul de Interne şi conducerea unităţilor administrative discută scenariile care ne-ar fi necesare, luând în calcul inclusiv varianta evacuării populaţiei", a precizat Denis Monastyrsky.

UPDATE 20.00. SUA cer din nou Rusiei să evite confruntările în jurul centralelor nucleare din Ucraina

Administraţia Joe Biden a reafirmat, joi, apelul adresat Rusiei de oprire a operaţiunilor militare în apropierea centralelor nucleare din Ucraina, în contextul atacurilor care au afectat instalaţii ale unităţii atomoelectrice de la Zaporojie, pe care Moscova le atribuie Kievului. "Luptele în jurul centralelor nucleare sunt periculoase şi iresponsabile. Statele Unite continuă să ceară Rusiei să cedeze în totalitate Ucrainei controlul asupra centralelor nucleare; de asemenea, susţinem apelurile ucrainenilor de a crea o zonă demilitarizată în jurul Centralei nucleare Zaporojie", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, citat de cotidianul Le Monde.

Mai multe atacuri militare au vizat joi instalaţii ale Centralei nucleare Zaporojie, aflată din martie sub controlul Rusiei. Moscova atribuie Kievului bombardamentele, dar Kievul susţine că sunt comise de armata rusă. "Atacurile au fost lansate de partizanii preşedintelui Ucrainei", a acuzat Vladimir Rogov, un lider insurgent prorus din estul Ucrainei.

Compania ucraineană Energoatom a comunicat că, "în momentul de faţă, situaţia este sub control" şi nivelul radiaţiilor este normal la Centrala nucleară Zaporojie, dar a subliniat că au fost avariate unele instalaţii de captare a radiaţiilor şi a fost semnalat fum generat de un incendiu de vegetaţie. "Situaţia se înrăutăţeşte, întrucât sunt substanţe radioactive în apropiere", a atras atenţia Energoatom.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a declarat "profund preocupat" de situaţia de la Centrala Zaporojie şi a avertizat asupra riscurilor producerii unei "catastrofe". Potrivit Mediafax, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni joi seară, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a dezbate situaţia de la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie.

Administraţia Joseph Biden ceruse şi luni Rusiei să oprească activităţile militare în jurul centralelor nucleare din Ucraina. De asemenea, Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a cerut Rusiei să predea controlul asupra centralelor nucleare din Ucraina, avertizând asupra riscurilor unor incidente militare ce pot avea repercusiuni internaţionale şi îndemnând toate ţările să susţină inspecţiile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

UPDATE 19.30. Sprijin de peste 1,5 miliarde euro pentru Ucraina

Reprezentanţii unui număr de 26 de ţări, reuniţi joi la Copenhaga, au promis un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru sporirea capacităţilor militare ale Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, a anunţat ministrul apărării danez Morten Bodskov într-o conferinţă de presă, transmit Reuters şi DPA. ''Această sumă poate creşte'', a adăugat Bodskov după încheierea conferinţei internaţionale a donatorilor pentru Ucraina.

Polonia, Slovacia şi Republica Cehă au convenit să extindă producţia de sisteme de artilerie, muniţii şi alte echipamente, a menţionat ministrul danez. Într-o declaraţie comună, ţările participante s-au angajat să furnizeze sprijin militar constant pentru Ucraina şi au convenit să aibă în septembrie o videoconferinţă pe aceeaşi temă. Douăzeci şi şase de ţări au trimis delegaţii la conferinţa de la Copenhaga, desfăşurată în completarea cooperării în cadrul Grupului de Contact pentru Ucraina, care coordonează livrările de arme pentru forţele armate ucrainene.

Co-gazdă a conferinţei, Marea Britanie a promis că va trimite mai multe sisteme lansatoare de rachete multiple Ucrainei. Un ''număr substanţial'' de rachete ghidate M31A1, care pot lovi cu precizie ţinte aflate la o distanţă de până la 80 de kilometri, vor fi de asemenea trimise, a spus ministrul apărării britanic Ben Wallace. Soldaţi ucraineni au fost deja instruiţi în Marea Britanie cu privire la modul de folosire a lansatoarelor, iar Londra a promis că în următoarele luni va pregăti 10.000 de infanterişti ucraineni, relatează Agerpres. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Ţările de Jos au anunţat că vor sprijini acest program.

UPDATE 17.50. Furie în Rusia după ce mai multe state UE cer interzicerea turiștilor ruși în Europa

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut miercuri statelor UE şi din G7 să nu mai emită vize pentru cetăţenii ruşi, cereri similare fiind formulate anterior de şefele guvernelor din Estonia şi Finlanda, Kaja Kallas şi Sanna Marin, în timp ce Letonia, care a declarat joi Rusia stat susţinător al terorismului, a încetat deja emiterea vizelor pentru cetăţenii ruşi, cu excepţia celor care participă la funeraliile unei rude apropiate. Germania se opune unui astfel de plan care a atras furia Kremlinului.

UPDATE 17.00. Rusia, declarată stat terorist de Letonia. Reacția Moscovei

Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters. "Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială, în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Ucraina, Letonia, Estonia şi Finlanda cer ca UE să interzică vizele turistice pentru cetăţenii ruşi. 

UPDATE 16.20. Bombardamente în apropiere de Centrala Nucleară Zaporojie

Bombardamente au continuat în noaptea de miercuri spre joi pe linia frontului, în Ucraina, inclusiv în apropiere de Centrala Nucleară Zaporojie, care se află pe ordinea de zi a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, relatează AFP. La Nikopol, în sud-estul Ucrainei, situat la 100 de kilometri de centrala Zaporojie, care se află pe celălalt mal al fluviului Nipru, guvernatorul Valentin Reznicenko a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter trei morţi şi nouă răniţi în bombardamente ruse nocturne cu lansatoare multiple de rachetă de tip Grad.

Reuniunea convocată joi la ONU, la cererea Rusiei, urma să examineze situaţia securităţii instalaţiei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, care îngrijorează comunitatea internaţională. Moscova şi Kievul se acuză reciproc de faptul că au bombardat centrala săptămâna trecută, fără ca aceste declaraţii să poată fi verificate la surse independente, relatează news.ro. Bombardamente sângeroase au avut loc în apropiere de centrală în noaptea de marţi spre miercuri, acuză autorităţile ucrainene, care au anunţat că 13 persoane au fost ucise în regiune Dnepropetrovsk şi una în regiunea Zaporojie.

Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a anunţat într-un comunicat că directorul general Rafael Grossi urmează să informeze Consiliul de Securitate al ONU ”despre situaţia în domeniul siguranţei şi securităţii nucleare” la centrală şi cu privire la ”eforturi în vederea convenirii unei misiuni de experţi AIEA în instalaţie cât mai rapid posibil”. AIEA a precizat că raportul său urmează să detalieze modul în care bombardamente ale instalaţiei, de săptămâna trecută, ”au încălcat practic cei şapte piloni indispensabili siguranţei şi securităţii nucleare”, pe care Rafael Grossi i-a prezentat la începutul războiului.

Operatorul ucrainean Energoatom a acuzat marţi seară forţe ruse de faptul că pregătesc racordarea centralei Zaporojie la Crimeea anexată în 2014, şi că o avariază cu bună-ştiinţă efectuând această reorientare a producţiei electrice.

UPDATE 15.25. Atacuri aeriene au lovit ținte rusești în sudul țării, anunță armata ucraineană

Forțele ucrainene intensifică operațiunile în sudul țării. Armata ucraineană a anunțat că a efectuat miercuri șase atacuri aeriene împotriva unor ținte rusești în sudul Ucrainei, relatează CNN. Forțele ruse au fost lovite în oralul Beryslav din Herson. Mai multe depozite de muniții au fost distruse în Bashtanka și Barvinka, au declarat oficialii ucraineni. Au fost distruse posturi de comandă rusești, dintre care unul situat în satul Chervonyi Maisk de-a lungul râului Nipru, potrivit acestora. CNN nu a putut verifica în mod independent afirmațiile armatei ucrainene.

UPDATE 14.40: Flăcări în Belarus, lângă granița cu Ucraina

Autoritățile din Belarus spun că flăcările de la baza aeriană de lângă granița cu Ucraina sunt de la un incendiu care nu are legătură cu războiul. Un echipament a luat foc, au explicat autoritățile din Belarus.

Incendiul care a izbucnit peste noapte la o bază aeriană din Belarus de lângă granița cu Ucraina a fost provocat de un echipament care a luat foc, a declarat joi Ministerul Apărării din Belarus. Declarația a fost emisă ca răspuns la rapoartele privind luminile și zgomotele înregistrate la baza aeriană Zyabrovka, în apropiere de orașul Gomel din sud-estul țării. ''Nu există victime. Personalul a luat la timp măsurile respective", se arată în declarație. Belarus este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei și a jucat un rol cheie în invazia din Ucraina.

UPDATE 13.50: Atacuri intense în sud şi est, lupte grele la Piski

Rusia a atacat zeci de ţinte militare şi civile în încercarea de a-şi stabili controlul deplin asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, în estul Ucrainei, cu 120 de rachete care au lovit zona din jurul oraşului Nikopol (sud) în cursul nopţii, au declarat responsabili ucraineni, citaţi de Reuters.

Totodată, autorităţile ucrainene semnalează joi noi atacuri intense ale trupelor ruse în diferite sectoare din est şi sudul ţării, cu cel puţin zece morţi în zonele Bahmut şi Nikopol, potrivit EFE.

În zona Bamuth, în regiunea Doneţk, au fost înregistrate atacuri de artilerie împotriva a nouă localităţi, cu cel puţin şapte morţi şi şase răniţi, potrivit informaţiilor Statului Major al armatei ucrainene, preluate de agenţia de presă Ukrinform.

Lupte grele se dau joi în jurul localităţii Piski din regiunea Doneţk, în timp ce mai spre vest, Ucraina a acuzat forţele ruse că folosesc o centrală nucleară pentru a-şi proteja artileria. Un oficial al autoproclamatei Republici Populare Doneţk, susţinută de Rusia, a declarat că Piski, pe linia frontului, la 10 km nord-vest de capitala provinciei Doneţk, se află sub controlul forţelor ruse şi separatiste. ''Este fierbinte la Piski. Oraşul este al nostru, dar rămân puncte de rezistenţă risipite în nord şi vest'', a declarat Danil Bezsonov pe Telegram.

Oficialii ucraineni au negat că oraşul puternic fortificat, cu rol-cheie în apărarea Doneţkului, ar fi căzut, notează Reuters, care nu a putut verifica aceste informaţii în mod independent. Oleksii Arestovici, un consilier prezidenţial ucrainean, a declarat într-un interviu postat pe YouTube că ''mişcarea ruşilor spre Piski'' a fost ''fără succes''.

UPDATE 13.30: Morți și răniți în urma unui bombardament în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk

Cel puțin două persoane au fost ucise și alte nouă au fost rănite, inclusiv o fetiță de 13 ani, după ce forțele rusești au bombardat regiunea centrală ucraineană Dnipropetrovsk. Atacul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi.

Guvernatorul din Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a declarat pe Telegram că peste o sută de rachete rusești au lovit patru districte din regiune, Nikopol, Chervonohrihorivska, Kryvorizka și Synelniky, avariind zeci de clădiri și lăsând mii de locuitori fără electricitate. Joi, echipele de salvare căută supraviețuitori printre dărâmături, a precizat el.

UPDATE 13.07: Parlamentul leton declară Rusia drept un ''stat care susţine terorismul''

Parlamentul leton a catalogat joi Rusia drept un ''stat care susţine terorismul'', într-o ''Declaraţie'' publicată pe site, relatează AFP. Legislativul Letoniei recunoaşte în această ''Declaraţie'' ''Rusia drept un stat care susţine terorismul'' şi îndeamnă celelalte ţări ''să exprime aceeaşi opinie''.

UPDATE 11.51: Atacul din Crimeea, considerat începutul contraofensivei ucrainene pe Frontul de Sud

Oficialii ruși sunt confuzi cu privire la atacul din 9 august asupra bazei aeriene Saki din Crimeea, la peste 225 de kilometri în spatele liniilor rusești, care a distrus cel puțin opt avioane rusești și mai multe clădiri, relatează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza de joi.

Oficialii ucraineni consideră atacul din 9 august din Crimeea drept începutul contraofensivei Ucrainei în sudul ţării, sugerând că armata ucraineană se așteaptă la lupte intense în august și septembrie, care ar putea decide rezultatul următoarei etape a războiului.

UPDATE 10.42: Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene: Este vital să terminăm faza activă a războiului înainte de venirea iernii

Este vital să terminăm faza activă a războiului cu Rusia înainte de venirea iernii, întrucât persistă riscurile de atac din partea agresorului rus asupra infrastructurii de alimentare cu energie şi agent termic în Ucraina, a declarat miercuri seara şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, citat de Interfax-Ukraina şi DPA.

Armata rusă atacă deja astfel de infrastructuri, a indicat Iermak: ''Acesta este unul dintre motivele pentru care vrem să luăm măsuri maxime pentru a pune capăt fazei active a războiului până la sfârşitul toamnei''. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina durează deja de şase luni, notează DPA.

Armata ucraineană face tot posibilul pentru a recuceri teritoriul ocupat de ruşi, a subliniat el, avertizând că atât timp cât trupele ruse îşi consolidează mai mult poziţiile pe teritoriul Ucrainei, cu atât devine mai dificil de realizat acest obiectiv.

Rusia, care a declanşat o invazie la scară largă în Ucraina la 24 februarie, ocupă aproximativ o cincime din ţara vecină, inclusiv Peninsula Crimeea, pe care o anexase deja în 2014. În prezent, nu există niciun indiciu privind o potenţială soluţie negociată. General-maiorul Dmitri Marcenko din armata ucraineană consideră că faza activă a războiului în Ucraina se poate încheia înainte de sfârşitul anului prin recucerirea regiunii Herson.

UPDATE 09.31: Bursa din Moscova va permite nerezidenţilor din ţările desemnate ''prietenoase'', care nu au impus sancţiuni împotriva Rusiei, să tranzacţioneze obligaţiuni ale ţării

Bursa din Moscova va permite nerezidenţilor proveniţi din ţările desemnate ''prietenoase'', care nu au impus sancţiuni împotriva Rusiei, să tranzacţioneze obligaţiuni ale ţării, începând cu 15 august, a anunţat miercuri cea mai mare bursă a Rusiei, transmite Reuters.

Bursa din Moscova a declarat săptămâna trecută că va permite clienţilor din jurisdicţii ''prietenoase'' să înceapă tranzacţionarea de obligaţiuni, după o pauză de aproape şase luni, dar ulterior a spus că acest lucru se va aplica doar pieţei de instrumente derivate, nu pieţei principale de valori.

Analiştii au spus că această decizie s-a datorat parţial îngrijorărilor că investitorii din Uniunea Europeană, Statele Unite şi Marea Britanie, cărora le este interzis în prezent tranzacţionarea la Moscova, ar putea folosi reluarea tranzacţiilor de către naţiuni "prietenoase" ca pe o uşă din spate pentru a scăpa de orice acţiuni ruseşti pe care le mai deţin.

Pe lângă investitorii din ţări ''prietenoase'', nerezidenţii ai căror beneficiari finali sunt persoane juridice sau persoane ruse vor avea şi acces la piaţa obligaţiunilor, de săptămâna viitoare, a anunţat miercuri Bursa din Moscova.

UPDATE 08.22: Bombardamente masive în Harkov

Forțele ruse bombardează Harkov. Primarul Ihor Terehov a raportat că patru atacuri ale rușilor asupra orașului au avut loc în jurul orei 4:28 a.m., ora locală. De asemenea, a fost lovită curtea unei clădiri rezidențiale din centrul Harkovului. Nu au fost raportate victime până în acest moment.

UPDATE 07.25: China spune că SUA este ''principalul instigator'' al războiului din Ucraina

Ambasadorul chinez la Moscova a numit Statele Unite ''principalul instigator'' al războiului din Ucraina și a acuzat Washingtonul că încearcă ''să zdrobească'' Rusia. ''În calitate de inițiator și principal instigator al crizei ucrainene, Washington, deși impune sancțiuni cuprinzătoare fără precedent Rusiei, continuă să furnizeze arme și echipamente militare Ucrainei'', a spus Zhang Hanhui într-un interviu acordat agenției de știri de stat ruse TASS. ''Obiectivul lor final este să epuizeze și să zdrobească Rusia cu un război prelungit și cu sancțiunile.''

De asemenea, Zhang a spus că relațiile chino-ruse au intrat în ''cea mai bună perioadă din istorie, caracterizată de cel mai înalt nivel de încredere reciprocă, cel mai înalt grad de interacțiune și cea mai mare importanță strategică'', notează Al Jazeera. 

UPDATE 07.10: Separatiştii ruşi acuză Kievul de bombardarea unei fabrici de bere, atac care a provocat scurgeri de amoniac

Separatiştii pro-ruşi au acuzat forţele ucrainene de bombardarea miercuri a unei fabrici de bere din oraşul ocupat Doneţk, atac în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa şi care a declanşat o scurgere de amoniac, conform informaţiilor difuzate de Interfax, transmite joi Reuters.

Ministerul pentru situaţii de urgenţă din autoproclamata Republică Populară Doneţk, susţinută de Rusia, a declarat că un obuz a lovit o linie de amoniac noaptea târziu, declanşând un incendiu care, la un moment dat, s-a întins pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.

Imaginile Reuters de la faţa locului arată flăcări care luminează cerul deasupra unei părţi a oraşului, precum şi pompieri care poartă măşti. Într-o poză pare să se vadă un cadavru întins pe pământ. Ministerul ucrainean al apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu trimisă prin e-mail.

07.00: Zelenski, despre când se va termina războiul

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că durata războiului depinde direct de pierderile pe care le va suferi Rusia, acesta fiind principalul lucru la care ar trebui să se gândească toţi cei care ajută Ucraina. ''Este nevoie de mai multe lupte, este nevoie de mai multe rezultate pentru a convinge'', afirmă preşedintele care susţine că peste 43.000 de soldaţi ruşi au murit.

''Aceasta este o întrebare care îngrijorează pe absolut toată lumea: când se va termina războiul? Cineva spune - luni, cineva - un an, cineva - chiar mai mult. Dar problema timpului depinde de fapt în mod direct de problema pierderilor pe care le va suferi Rusia. Cu cât mai multe pierderi vor suferi ocupanţii, cu atât mai repede vom putea să ne eliberăm pământul şi să garantăm securitatea Ucrainei'', a afirmat Zelenski în ultimul mesaj video postat pe reţelele de socializare.  

Zelenski consideră că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care ne apără statul şi ajută Ucraina. ''Cum să le provocăm ocupanţilor cele mai mari pierderi posibile, astfel încât timpul războiului să se scurteze. Dacă cei aproape 43.000 de soldaţi ruşi morţi nu îi conving pe liderii ruşi că trebuie să găsească o cale de ieşire din război, atunci este nevoie de mai multe lupte, este nevoie de mai multe rezultate pentru a convinge'', a mai declarat preşedintele ucrainean.  

Acesta susţine că, într-o singură zi, ''ocupanţii au pierdut zece avioane de luptă: nouă în Crimeea şi încă unul în direcţia Zaporojie''. Acesta a făcut din nou apel pentru mai mult ajutor militar acordat Ucrainei.