Serbia marchează 25 de ani de la bombardamentele NATO. Ministru: "Nu-i vom uita niciodată pe luptătorii care au murit în agresiune"

Mai mulţi manifestanţi sârbi au marcat, aseară, la Belgrad, 25 de ani de la atacurile NATO asupra fostei Iugoslavii. Demonstranţii au fluturat steaguri sârbești și rusești și au ţinut un minut de reculegere în memoria victimelor atacului sângeros din Moscova.

• Florin Piersic, internat la Foișor în "stare generală gravă". DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Ciolacu vrea măsuri anti-shrinkflație ca în Franţa. Ce vor fi obligaţi producătorii să pună pe ambalajele produselor cu gramaj redus, dar preţ la fel

În urmă cu fix 25 de ani, NATO anunța că e gata să intervină împotriva unei țări europene, pentru prima dată de la fondarea Alianței. Bombardamentele au început după ce președintele iugoslav, Slobodan Miloșevici, a refuzat să semneze un acord de pace ce ar fi încheiat ostilităţile între armata iugoslavă și rebelii albanezi din Kosovo. Atacul a durat 78 de zile şi a pus capăt dominației Belgradului asupra fostei sale provincii, Kosovo.

Vicepremierul şi ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a apreciat vineri că opiniile globale cu privire la intervenţia NATO din 1999 din Serbia încep să se schimbe, informează Tanjug, potrivit Agerpres. Oficialul sârb a făcut aceste remarci la o conferinţă internaţională organizată la Belgrad la 25 de ani de la lansarea a ceea ce Serbia consideră drept o agresiune a Alianţei nord-atlantice.

Potrivit lui Vucevic, tot mai mulţi oameni din întreaga lume gândesc şi vorbesc liber în prezent despre cele întâmplate în Serbia acum 25 de ani.

Data de 24 martie 1999 a fost o zi de copleşitoare tristeţe din cauza suferinţei unui stat suveran şi decesului legii internaţionale, a subliniat ministrul sârb, asigurând că "Serbia nu-i va uita niciodată pe copiii, civilii şi luptătorii care au murit în agresiunea NATO".

Vucevic: Serbia nu-i va uita niciodată pe luptătorii care au murit în agresiunea NATO

El a evocat totodată un "act de nedreptate faţă de sârbi, care au murit cu milioanele în lupta împotriva fascismului şi nazismului, pentru o lume mai bună, şi care sunt una dintre naţiunile fondatoare ale Ligii naţiunilor şi ONU".

"Nu am fost înfrânţi pe câmpul de luptă. Oamenii care au jurat credinţă patriei au apărat-o până în ultimul moment", a mai spus Vucevic, explicând că la baza intervenţiei NATO a stat o tentativă de a-i lua Serbiei provincia Kosovo.

"Un sfert de secol mai târziu, este obligaţia noastră să continuăm să le spunem noilor generaţii adevărul despre agresiunea NATO asupra Serbiei şi Muntenegrului şi adevărul despre Kosovo-Metohija", a conchis el.

Ministrul de interne sârb, Bratislav Gasic, a precizat că peste 2.500 de civili şi peste 750 de soldaţi şi poliţişti au fost ucişi în campania de bombardamente de 78 de zile a NATO, care a avariat de asemenea grav infrastructura ţării, instituţii şcolare şi medicale.