Tot mai mulţi ucraineni sunt dispuşi să cedeze teritorii ruşilor în schimbul păcii. Doar 55% se mai opun - Sondaj

Război în Ucraina. Numărul ucrainenilor care se opun cedării de teritoriu în schimbul păcii continuă să scadă. În mai a ajuns la 55%, potrivit unui sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) pe 23 iulie. Este un semn de oboseală de război în rândul ucrainenilor 

• "Dacă era să auziţi cum urlau animale, sfârşitul lumii a fost". Bilanţul potopului din Galaţi: 7 morţi, 5.500 de locuinţe avariate, 20.000 de oameni afectaţi

32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, potrivit sondajului, relatează agenţia EFE. Deşi minoritar, acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este totuşi cel mai mare de când a început războiul, pe 24 februarie 2022.

În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii, procent care a continuat să crească, ajungând anul acesta în februarie la 26% şi după numai două luni mai târziu la 32%. Totuşi, ucrainenii rămân încă majoritari contra concesiilor teritoriale, 55% dintre cei intervievaţi în ultimul sondaj împotrivindu-se acestora.

Posibilitatea lansării unui proces de negocieri de pace cu Rusia în care Ucraina s-ar vedea obligată să cedeze teritorii este o temă tot mai prezentă în opinia publică şi în discursul oficial ucrainean, într-un context în care trupele ruse înaintează modest, dar constant pe frontul din estul Ucrainei.

Oferta de pace a lui Putin

Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat săptămâna trecută că are în vedere ca până în noiembrie (luna când au loc alegerile în SUA) să schiţeze un nou plan de pace, primul fiind "formula de pace" pe care a propus-o la sfârşitul anului 2022, prin care a cerut în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional, cereri respinse de Rusia, care a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Zelenski nu a mai exclus în premieră negocieri cu Putin

Zelenski a insistat că noul plan de pace pe care-l va propune trebuie să fie susţinut şi de partenerii occidentali ai Ucrainei ce-i furnizează ajutor militar şi are în vedere să organizeze tot în noiembrie un nou summit pe tema încheierii războiului cu Rusia şi la care, spre deosebire de primul summit de acest fel care a avut loc în Elveţia în iunie, să fie invitată şi Rusia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a lui Zelenski, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Cu toate astea, într-un interviu acordat săptămâna trecută postului BBC, Zelenski a estimat că este posibil cel puţin să se încerce oprirea războiului înainte de sfârşitul acestui an. El şi-a confirmat intenţia de elabora un nou plan pentru încetarea războiului, precizând că acesta mai trebuie susţinut şi de partenerii occidentali ai Ucrainei care-i furnizează ajutor militar în războiul cu Rusia.

În schimb, în acelaşi interviu Zelenski nu a mai exclus negocierile cu Putin, deşi în Ucraina este încă în vigoare decretul prin care a interzis tratativele cu preşedintele rus. "Nu este nicio diferenţă dacă va fi sau nu Putin" la negocieri, a indicat preşedintele ucrainean, care s-a arătat acum dispus să negocieze cu reprezentanţii ruşi la un nou "summit pentru pace", după ce la reuniunea desfăşurată în Elveţia în iunie Ucraina le-a cerut gazdelor să nu invite Rusia.

Kremlinul vede pozitiv recentele declaraţii ale lui  Zelenski

Anterior, Rusia a exclus la rândul ei să discute cu Zelenski la un eventual summit pentru pace şi chiar a contestat legitimitatea acestuia ca preşedinte, dar fiind că mandatul său a expirat în luna mai, dar este prelungit în virtutea situaţiei excepţionale provocate de război. Totuşi, acum purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reacţionat pozitiv faţă de eventuale discuţii cu preşedintele ucrainean, deşi a subliniat că rămâne de văzut ce ar presupune în mod concret intenţiile enunţate în declaraţiile lui Volodimir Zelenski.

Kremlinul a apreciat în mod pozitiv declaraţia lui Zelenski despre posibilitatea unor negocieri între Ucraina şi Rusia. "Aceasta, desigur, este mai bine decât declaraţiile Kievului de excludere a oricărui contact cu partea rusă şi cu şeful statului rus", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la briefingul său de presă zilnic.

Totuşi, el a adăugat că vor trebui "aşteptate acţiuni concrete" pentru a putea judeca cât de serioase sunt intenţiile părţii ucrainene. Dar, "evident, a vorbi despre dialog, pe un ton sau altul, este mult mai bine decât a vorbi despre obiectivul de a lupta până la ultimul ucrainean", a remarcat purtătorul de cuvânt al lui Putin.