Ursula Von der Leyen, încrezătoare că Viktor Orban se răzgândeşte şi dă undă verde banilor pentru Ucraina
Ursula von der Leyen a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că este "încrezătoare" că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei, relatează Agerpres.
De Redactia Observator la 17.01.2024, 13:29
Ursula Von der Leyen a susţinut un discurs în Parlamentul European după ce luna trecută liderii europeni au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dar apoi au eşuat în alocarea unui pachet de 50 de miliarde de euro drept ajutor pentru Ucraina de la bugetul UE, din cauza împotrivirii Ungariei.
"Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Dar trebuie să susţinem această decizie cu fonduri adecvate. Am propus să garantăm finanţare stabilă şi substanţială pentru Ucraina în următorii patru ani", a spus Ursula von der Leyen în plenul PE. "Pentru a susţine funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia şi a o aduce mai aproape de Uniunea noastră este nevoie de un buget UE actualizat", a pledat şefa executivului UE.
Von der Leyen: Sunt încrezătoare că vom găsi o soluţie comună pentru Ucraina
Ea le-a spus eurodeputaţilor că nu este vorba numai despre Ucraina în revizuirea bugetului multianual al UE, ci şi despre competitivitate, migraţie, susţinerea Balcanilor de Vest şi solidaritate când se produc dezastre naturale. "Acestea sunt priorităţi pe care le împărţim. Şi sunt încrezătoare că o soluţie în 27 este posibilă", a mai spus Ursula von der Leyen.
Ea a părut astfel să pledeze pentru o soluţie la care să participe toate statele UE, deşi la Bruxelles s-au vehiculat mai multe soluţii pentru a ocoli un nou eventual veto al Ungariei la Consiliul European extraordinar de la 1 februarie.
De ce a deblocat Ursula von der Leyen fondurile Ungariei
Ursula von der Leyen s-a apărat în discurs şi de acuzele că ar fi cedat şantajului premierului ungar Viktor Orban şi ar fi deblocat în decembrie anul trecut peste 10 miliarde de euro pentru a convinge Budapesta să voteze începerea negocierilor cu Ucraina şi pentru aprobarea pachetului de ajutor de 50 de miliarde de euro.
"În luna mai a anului trecut, Ungaria a adoptat o lege privind reforma justiţiei ce abordează un număr din recomandările noastre din raportul privind statul de drept din 2022. Este o lege care întăreşte independenţa judiciară şi limitează posibilitatea interferenţei politice asupra justiţiei. Acest lucru era cerut pentru ca Ungaria să satisfacă exigenţele pentru fondurile de coeziune. Asta am cerut şi Ungaria a livrat", a afirmat în Von der Leyen în plenul PE.
Ea a menţionat că sunt blocate în continuare circa 20 de miliarde de euro pentru Ungaria pentru îngrijorări privind încălcarea drepturilor LGBTIQ, a libertăţii academice şi a drepturilor azilanţilor. "Unele fonduri sunt blocate în conformitate cu mecanismul de condiţionalitate. Şi vor rămâne blocate până când Ungaria va îndeplini toate condiţiile necesare", a dat ea asigurări.
Eurodeputata Manon Aubry, din grupul Stângii, a fost unul dintre eurodeputaţii care i-au reproşat Ursulei don der Leyen că a cedat "capriciilor lui Viktor Orban". "Vă prefaceţi că sunteţi într-o capcană a Ungariei care blochează fondurile pentru Ucraina şi revizuirea bugetului multianual european. Dar haideţi să fim sinceri. Bugetul era oricum insuficient, dar v-aţi opus cererilor noastre de a-l revizui", a spus Aubry în cadrul dezbaterii din PE.
Sophie In't Veld, din grupul Renew, a cerut ca preşedinta Comisiei Europene să rămână până la sfârşitul dezbaterilor la care participă, acuzând că faptul că ea pleacă după doar câteva discursuri este o insultă la adresa PE şi o încălcare a îndatoririlor ei.
Eurodeputata olandeză a acuzat-o pe preşedinta CE că a creat un precedent prin deblocarea parţială a fondurilor pentru Ungaria şi alţi lideri, precum Robert Fico în Slovacia, "îşi freacă mâinile" de satisfacţie.
De asemenea, mai mulţi eurodeputaţi din diferite grupuri au solicitat ca Parlamentul European să voteze pentru ca Ungaria să nu poată exercita mandatul de preşedinţie a Consiliului UE de la 1 iulie 2024.
