Opţiunea nucleară. Rămâne Ungaria fără drept de vot în UE? Cât de mare e pericolul pentru Viktor Orban
Majoritatea partidelor din Parlamentul European vor o anchetă cu privire la decizia Comisiei Europene de a debloca fondurile europene pentru Ungaria şi să ceară Consiliului European suspendarea dreptului de vot al Ungariei în procesul de luare a deciziilor, argumentând că Viktor Orban a încălcat în mod repetat valorile UE, subminând instituțiile democratice.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Alianța Liberă Europeană, Partidul Popular European, Partidul Renew Europe și grupul The Left vor vota, joi, o rezoluție prin care Parlamentul European va cere Consiliului să înceapă procesul de retragere a dreptului de vot al Ungariei, relatează Euractiv. Este o măsură mai mult simbolică, prin care europarlamentarii nu pot decât să pună presiune asupra Comisiei Europene şi a statelor membre, potrivit Euronews.
Opţiunea nucleară. 125 de eurodeputaţi cer Consiliului suspendarea dreptului de vot al Ungariei
Eurodeputaţi din principalele grupuri politice din Parlamentul European au convenit marţi asupra unui proiect de rezoluţie care deschide calea pentru un recurs la Curtea de Justiţie a UE împotriva deciziei Comisiei Europene de a debloca fonduri pentru Ungaria.
"Vom contesta deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria", a declarat europarlamentarul german Daniel Freund (Verzi) pe reţeaua de socializare X.
- Viktor Orban ar putea deveni șeful Consiliului European. Scenariul de care se teme toată UE
- Belgia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Care sunt prioritățile UE la început de 2024
- Planul B pentru Ucraina. UE se va împrumuta cu 20 de miliarde de euro de pe pieţele de capital în contul Kievului....
Pe 13 decembrie, în ajunul unui summit al statelor din UE în care premierul naţionalist ungar Viktor Orban ameninţa să blocheze lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina şi ajutorul pentru această ţară, Comisia Europeană a anunţat deblocarea a 10,2 miliarde de euro din fondurile UE îngheţate până atunci.
Comisia a explicat această deblocare prin reformele întreprinse de Budapesta pentru a respecta o serie de condiţii menite să îmbunătăţească independenţa sistemului judiciar maghiar. Dar anunţul a declanşat proteste în Parlamentul European, unde eurodeputaţi au acuzat Bruxellesul că "a cedat şantajului" lui Viktor Orban.
Proiectul de rezoluţie, iniţiat de deputaţi europeni din PPE (dreapta), S&D (socialişti şi democraţi), Renew Europe (centrişti şi liberali), Verzi şi Stânga (stânga radicală), exprimă "regretul" şi "îngrijorările serioase" ale Parlamentului European cu privire la decizie Europarlamentarii consideră că, "chiar şi după reformele sale recente, Ungaria nu îndeplineşte standardele (UE) privind independenţa judiciară". Ei mai subliniază că, "de câţiva ani, statul de drept se deteriorează în Ungaria din cauza acţiunilor guvernului său".
De asemenea, Parlamentul European regretă "profund" faptul că statele membre nu avansează cu o procedură iniţiată în 2018 împotriva Ungariei, şi le îndeamnă să "treacă la acţiune". Acest mecanism al Articolului 7, denumit şi "opțiunea nucleară" poate duce, teoretic, la suspendarea dreptului de vot pentru un stat membru care nu respectă valorile fundamentale ale UE.
O petiţie lansată de europarlamentarul finlandez Petri Sarvamaa (PPE) şi semnată de 125 de eurodeputaţi solicită în mod explicit Consiliului (statelor membre) să facă următorul pas în această procedură, care deschide calea pentru o decizie ulterioară privind privarea de dreptul de vot în Consiliu. În total, 21 de miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei sunt încă îngheţate de blocul comunitar în cadrul diferitelor proceduri din cauza presupuselor încălcări ale statului de drept de către Budapesta.
Riscă Ungaria suspendarea dreptului de vot?
Concret, un grup de 125 eurodeputați, dintr-un total de 705, vrea să declanșeze a doua etapă a articolului 7, în care liderii UE, acționând în unanimitate, pot stabli că există "o încălcare serioasă și persistentă" a valorilor fundamentale, scrie Euronews.
Pentru a ajunge la această decizie trebuie înaintată o propunere fie din partea unei treimi a statelor membre, fie de către Comisia Europeană, şi este nevoie de acordul Parlamentului. Europarlamentarii susțin că acest pas ar putea declanşa a treia fază a articolului 7, în care Consiliul poate vota pentru suspendarea anumitor drepturi, inclusiv cel de veto folosit pentru a adopta legi și a conveni asupra unor poziții comune. Crucial, votul în Consiliu necesită doar o majoritate calificată.
Cu toate acestea, etapele 2 și 3 nu au fost niciodată activate din cauza naturii radicale a unei astfel de măsuri. Parlamentul European nu poate activa cea de-a doua fază a articolului 7, ceea ce înseamnă că parlamentarii nu pot face decât să exercite presiuni politice asupra Comisiei și a statelor membre.
Şi chiar dacă Ungaria a rămas fără sprijinul Poloniei după ce Donald Tusk a ajuns în fruntea guvernului de la Varşovia, summitul din luna decembrie a arătat că este puţin probabil ca lideri precum premierul italian Giorgia Meloni și cel slovac Robert Fico să susțină o mișcare la fel de radicală care ar transforma efectiv Ungaria într-un stat membru de rangul al doilea, fără putere.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰