Csaba Asztalos, preşedintele CNCD, despre legea de recunoaştere a cuplurilor gay pe care România e obligată să o finalizeze în 6 luni

Executivul are la dispoziţie 6 luni pentru a veni cu o forma legislativă de recunoaştere a cuplurilor gay. Mai exact, în acest termen trebuie să  transmită Comitetului de Miniştri de la Strasbourg planul de acţiune cu privire la măsurile care trebuie luate pentru protejarea partenerilor LGBT. Guvernul trebuie să precizeze, de asemenea, şi bilanţul acţiunilor concrete care s-au întreprins în acest interval de timp. Despre soluţii, am discutat cu Csaba Asztalos - Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

• Aurora Boreală a făcut spectacol, azi noapte, pe cerul României. Cum explică oamenii de ştiinţă fenomenul

Marius Pancu: Ce ar trebui să se întâmple în aceste șase luni? Ce poate să se întâmple?

Csaba Asztalos: Guvernul trebuie să elaboreze un plan de acțiune în care trebuie să probeze Consiliul de Miniştri, de la Consiliul Europei, care ar fi mersul sau calendarul în care România va implementa această decizie CEDO. Statul poate să implementeze un grup de lucru în care să elaboreze un proiect de lege cu privire la implementarea acestei decizii. Din punctul meu de vedere, cel mai rezonabil este să ne gândim în adoptarea unei legi care să regleze parteneriatul civil. Cea mai la îndemână soluție pentru România. Sunt ferm convins că decidentul politic nu se gândește la o soluție de deschidere a instituției de căsătorie pentru cupluri de același sex. De fapt, nici nu există această obligație prin decizia CEDO, ci avem obligația să recunoaștem legal și să protejăm legal cuplurile de același sex. Parteneriatul civil nu înseamnă, de exemplu, dreptul la adopție. Înseamnă o reglementare a regimului juridic a acesteui relații între persoane de același sex.

Marius Pancu: Care sunt drepturile? 

Csaba Asztalos: În primul rând, a reglementa regimul bunurilor, a reglementa un drept la moștenire în cazul de deces, a reglementa dreptul de a utiliza asigurare de sănătate de către partener, a reglementa posibilitatea de a apela la un credit împreună, de a avea acces la servicii împreună, de a-și da consimțământul în cazul unei intervenții chirurgicale. Sunt aspecte practice din viața de zi cu zi. Aș mai menționa că acest parteneriat civil ar fi util și pentru cuplurile de sex diferit. Pentru că avem un număr foarte mare de persoane care nu apelează la instituția căsătoriei, dar procreează copii, trăiesc împreună de ani de zile și sunt într-o insecuritate juridică. Sunt statistici de la Institutul Național de Statistică unde vedem că în ultimii cinci ani, în jur de 35% din copiii născuți în România sunt născuți în afara căsătoriei. 

Marius Pancu: Care sunt drepturile pe care nu le-ar avea o persoană care nu e într-un parteneriat civil vs. o persoană care e într-o căsătorie?

Csaba Asztalos: Depinde de conținutul parteneriatului civil. Sunt diferențe în modalitatea de încheiere a căsătoriei și modalitatea de încheiere a parteneriatului civil. Sunt două instituții distincte. În cazul căsătoriei, la cedarea căsătoriei vorbim de un divorț, vorbim de copiii, ceea ce nu se întâmplă în cazul cuplurilor de același sex. Sunt diferențe și aici este important cum reglementează și ce conținut va avea acest proiect de lege.

Marius Pancu: Avem șase luni să prezentăm acest plan de măsuri. Asta nu înseamnă că în șase luni vom avea și legea.

Csaba Asztalos: Cu siguranță nu vom avea legea în aceste șase luni. În evaluarea mea, dacă în această sesiune parlamentară, adică în această toamnă, factorul politic nu decide să adopte o lege a parteneriatului civil, într-un an electoral, adică anul viitor, este contraindicat să avem o dezbatere publică și să adoptăm o lege pentru că este un subiect extrem de sensibil supus unor manipulări. 

Marius Pancu: Vă așteptați ca partidele să folosească o retorică anti LGBTQ, tocmai pentru a galvaniza electoratele.

Csaba Asztalos: Da, s-a întâmplat acest lucru și până acum și este un subiect hibrid-informațional dus de Rusia împotriva Vestului de ani de zile. Vestul decadent, care nu respectă familia tradițională, care pune în pericol copiii. Ca atare, nu cred că e o perioadă benefică unei dezbateri publice anul acesta. 

Marius Pancu: Avem vreo pârghie să acționăm împotriva unui astfel de discurs?

Csaba Asztalos: Noi suntem țintă a unui astfel de război hibrid-informațional și pe alte subiecte, nu doar pe subiectul drepturilor minorităților sexuale. Avem ce să facem, avem nevoie de educație dar noi am trecut printr-un Referendum de revizuire a Constituției în 2018 tot pe acest subiect, adică al familiei tradiționale și ați văzut atunci cât de puternică a fost manipularea.

Marius Pancu: AUR spune că va face un nou Referendum dacă devine lege chestiunea asta.

Csaba Asztalos: Drepturile fundamentale nu pot fi supuse revizuirii Constituției sau a unui Referendum.

Marius Pancu: Cât putem amâna?

Csaba Asztalos: Depinde care va fi planul pe care-l trimite România la Consiliul Europei și care va fi evaluarea experților de la Consiliul Europei. Nu putem amâna la infinit, dar nu este un lucru înțelept de ea dezbate în societate într-un an electoral cu patru rânduri de alegeri un astfel de subiect care este a fi gestionat și într-o perioadă în care nu avem alegeri. 

Marius Pancu: Primiți sesizări despre abuzuri care se întâmplă la locul de muncă?

Csaba Asztalos: Ca număr de plângeri nu putem spune că avem un număr semnificativ de plângeri care au posibile fapte de discriminare împotriva persoanelor din minoritatea sexuală, dar aici sunt mai multe cauze. Sunt persoane care nu-și asumă, își ascund această identitate. Comunitatea este mai vizibilă în ultimii ani după Referendum, pentru că am avut dezbateri publice, acceptarea societății a mai crescut dar încă avem o societate cu un grad ridicat de homofobie. 

Marius Pancu: Există sancțiuni dacă într-un termen definit nu implementăm această măsură?

Csaba Asztalos: Există sancțiuni care pot să conducă până la suspendarea voturilor României în Consiliul de Ministri al Consiliului Europei. Dar, precizez că pe lângă acest caz, noi mai avem o decizie a Curții de Justiție Europene, cauza Coman - Hamilton, care trebuie a fi implementată și care este un proiect de lege și eu cred că cele două ar putea fi conexate. Dacă nu implementăm însă legea de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene vom fi în procedură de infringement, ceea ce înseamnă că putem să primim amenzi. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.