"Dacă memorezi mecanic, în opt zile uiţi cam 80% din ceea ce ai învăţat". Doctor în Ştiinţele Educaţiei, despre dezastrul de la testele PISA

Dezastru la testele PISA, unde elevii români s-au situat pe penultimul loc în Uniunea Europeană.  În urma testelor la care ţara noastră participă din anul 2000, liceenii au demonstrat că au nivelul 2 de competenţă, considerat critic. 42% dintre elevi nu înteleg ce citesc, 49% nu pot identifica operaţiunea matematică prin care să convertească preţurile într-o altă monedă, iar 30% sunt distraşi de telefon la ore. Ovidiu Pânişoară, doctor în Ştiinţele Educaţiei, a analizat aceste rezultate.

• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Ministra Educaţiei nu se declară îngrijorată, pentru că a ales să facă o comparaţie doar între perioada pre şi postpandemică, unde nu există un decalaj prea mare. "Suntem rezilienţi", a declarat Deca. 

La respectivele teste au luat parte aproximativ 7.400 de elevi cu vârsta de aproximativ 15 ani, din toate județele țării – eșantion declarat reprezentativ pentru elevii din România cu această vârstă.

Pentru prima dată în România, evaluarea s-a desfășurat computerizat. Au participat 260 de unități de învățământ din țară, 69% dintre acestea sunt din mediul urban, 31% din mediul rural.

Fiecare a desemnat un coordonator PISA care a participat la o sesiune de formare. Mai rău decât noi stau doar bulgarii. Ovidiu Pânişoară, doctor în Ştiinţele Educaţiei a fost prezent în platoul Observator şi a comentat pe baza acestui subiect. 

Iată câteva dintre declaraţiile făcute de Ovidiu Pânişoară, doctor în Ştiinţele Educaţiei

- Sunem rezilienţi, dar asta nu este neapărat un lucru bun sau nu este un lucru bun dacă ne uităm la acest tablou. De obicei este bine să fim rezilienţi, dar nu trebuie să ne gândim că rezilienţa ne salvează de performanţe slabe. Ar trebui să ne gândim puţin de ce am ajuns aici sau de ce rămânem aici pentru că, pe undeva, faptul că rămânem în aceeaşi zonă, la un moment dat ar putea să ne bucure, ceea ce nu este în regulă. Pentru că nu suntem într-o zonă fericită. Dacă am fi în primele 2-3 locuri ar trebui să ne bucure că suntem acolo. În ultimele locuri nu ar trebui să ne bucure.

- De ce ajungem aici? Ce se întâmplă? Avem reforme, se întâmplă foarte multe reforme la nivelul întregului sistem, dar toate aceste reforme sunt macro. La nivelul sălii de casă, atunci când ajungi în faţa profesorului, în faţa elevului, aceste reforme pălesc. Elevul lucrează cu manual, profesorul lucrează cu programă. Aici lucrurile nu s-au schimbat foarte mult şi o să vreau să le spun celor care ne urmăresc să facă un exerciţiu critic, să pună mâna pe un manual (...) şi să observe în ce măsură acel manual este potrivit pentru un adult. 

- Este foarte multă informaţie într-un timp scurt, se memorează mecanic şi există o lege a memorării mecanice, care spune că în opt zile uiţi cam 80% din ceea ce ai învăţat. Vă daţi seama că şi dacă îi întrebăm peste 2-3 ani ce este Baltagul s-ar putea să avem o problemă. Ne furăm singuri căciula în ceea ce se întâmplă firul epic şi nu sunt de vină profesorii. Profesorii fac ceea ce trebuie să facă, trebuie să alerge prin foarte multă materie în timp scurt. Repet, uitaţi-vă la manualele care sunt instrumentul de lucru al elevului. Ele ar trebui să fie motivante, ar trebui să fie odiseea cunoaşterii, ar trebui ca elevul, care este nativ digital, care stă foarte mult pe tehnologie să fie îndrăgostit şi de manuale. Când se duce la şcoală trebuie să spună că vrea să înveţe, că este motivat să înveţe. 

- Noi întotdeauna comparăm cum se învăţa pe vremea noastră cu cum se învaţă acum. Atunci erau alte condiţii. Nu putem să comparăm mere cu pere. 

- Elevii noştri sunt foarte deştepţi pentru că li se predă foarte multă informaţie. Nu, trebuie să li se predea mult, nu multe. Informaţiile care trebuie să fie predate, trebuie duse până departe. Uitaţi-vă la manualele din străinătate. Toată lumea spune că sunt foarte uşoare, foarte simple. Tocmai, pentru că rămân informaţiile necesare, profesorul se joacă, are activitate în clasă, îi pune pe elevi să aibă un moment de reflecţie, să aplice, să pună în practică. Ştiţi cât durează să pui în practică o informaţie? Durează mult, consumi timp. Are timp profesorul din România să facă foarte multe elemente de aplicare  ca sa nu mai spun că nu avem laboratoare în şcoli dacă vrem să facem cu adevărat aplicaţie. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.