Video "Este o chemare la un război total". Armata israeliană ar putea lansa o ofensivă şi mai puternică după armistiţiu, explică analistul Rufin Zamfir

Iniţial, la începutul războiului, SUA a oferit sprijin necondiţionat Israelului, dar Statele Unite par să fi devenit mai prudente în momentul în care Israel a început operaţiunea din Fâşia Gaza fără ca toţi ostaticii să fi fost eliberaţi.

Marius Pancu, prezentator Observator: Avem armistiţiu, încă două zile; pe parcursul acestor două zile Reuters a detaliat discuţiile de culise şi au fost presiuni foarte mari - în special asupra Israelului - care are o diviziune în interiorul cabinetului Netanyahu, să accepte această prelungire. Ca atare, Egipt mediatorii au insistat pentru asta, dar şi SUA, care erau iniţial împotriva unui armistiţiu, cereau doar pauze umanitare punctuale. Ce a generat această schimbare de atitudine a Statelor Unite?

Rufin Zamfir, Senior Expert Global Focus Center​: În primul rând, numărul de cetăţeni americani, cu dublă cetăţenie, care sunt ţinuţi ostatici în Fâşia Gaza, în primul rând acest număr - Joe Biden a insistat că indiferent dacă ei sunt cu dublă cetăţenie sau doar cu cetăţenie americană, Statele Unite îi consideră ca fiind cetăţeni americani faţă de care statul are o datorie şi eforturile de securitate sunt egale indiferent de chestiunea asta - numărul ăsta pune o presiune pe administraţia Biden pentru a lua o decizie mai fermă în acest proces de negociere. Statele Unite nu avea cum să stea deoparte de acest proces de negociere. Chiar dacă şi Qatar şi Egipt sunt doi actori geopolitici respectaţi în regiune, Statele Unite însă este garantul securităţii mondiale.

Vezi și

Marius Pancu: Iniţial sprijinul a fost necondiţionat pentru Israel şi pare că ceva s-a schimbat în retorica SUA în ultima perioadă. A fost afectată în vreun fel relaţia cu Israelul, chiar dacă nu la nivel declarativ, oficial, dar s-a schimbat ceva în ultimele săptămâni?

Rufin Zamfir: Cred că este prematur să vorbim dacă ceva s-a schimbat în interiorul relaţiei americane sau poziţionării Americii faţă de problematica israeliană. În mod categoric, nişte semne de nerăbdare din partea administraţiei Biden vis-a-vis de deciziile recente, din ultimul an, ale administraţiei Netanyahu au apărut. Ce spun eu este că este prematur să analizăm la momentul ăsta greutatea acţiunilor administraţiei Netanyahu în interiorul acestui război declarat statului palestinian.

Marius Pancu: În weekend, Joe Biden - răspunzând unei întrebări referitoare la condiţionarea ajutorului militar pentru Israel - a spus că e o idee de acum înainte, dar dacă ar fi pornit de la premisa aceasta, probabil nu ar fi ajuns în aceste momente la un armistiţiu. Ce ar putea să însemne condiţionarea ajutorului militar sau în ce condiţii să vină el?

Rufin Zamfir: Aş începe prin a-mi exprima opinia subiectivă şi personală cum că aceasta este o retorică politică. Îmi este greu să previzionez cum anume sau ce anume ar însemna această condiţionare a ajutorului de securitate pe care SUA îl acordă Israelului. Cu atât mai mult cu cât, după atacul Hamas asupra Israelului, după cum ştiţi, Acordul Abraham a fost pus în aşteptare, probabil pentru încă nişte ani de acum. În contextul în care nu ne aşteptăm ca regiunea să se liniştească, îmi este greu să văd cum Statele Unite şi-ar retrage sau şi-ar condiţiona sprijinul securitar faţă de Israel, în contextul în care avem de-a face cu un Iran din ce în ce mai asertiv, în contextul în care am avut o retragere a Statelor Unite din Afganistan, deci regiunea este din ce în ce mai complicată

Marius Pancu: Au picat aceste acorduri, a picat inclusiv deal-ul cu Arabia Saudită de normalizare a relaţiei Israel-Arabia Saudită, dar se vorbeşte din ce în ce mai des despre soluţia celor două state. Inclusiv astăzi, Uniunea Europeană şi Statele Arabe au proiectat din nou această soluţie a celor două state ca singura cale de ieşire din conflict. În ce orizont de timp s-ar putea ea întâmpla?

Rufin Zamfir: Eu aş spune că amândouă părţile menţionate au reiterat convingerea lor că asta e soluţia optimă, singura care este în interiorul acordurilor internaţionale. Ştim bine că atât Uniunea Europeană cât şi cealaltă parte au un istoric în a susţine soluţia celor două state. În ce orizont de timp s-ar putea ajunge aici este foarte greu de spus. Sunt foarte multe necunoscute, sunt multe probleme despre care se ştia, care erau într-o stare de latenţă şi care acum vor trebui rezolvate înainte de a se ajunge la negociere pentru această soluţie, care în mod categoric vor trebui să fie purtate cu seriozitate şi se vor întinde pe ceva vreme

Marius Pancu: Şi atunci, pe termen mai scurt, când va putea Israelul să spună că şi-a atins obiectivul: "am eliminat definitiv Hamas" şi practic operaţiunea militară declanşată în Gaza s-a încheiat, cum arată momentul ăsta terminus?

Rufin Zamfir: În practică, Israelul nu va putea spune cu onestitate niciodată că a eliminat Hamas. Această soluţie a eliminării în totalitate a unei grupări politice, în primul rând care are un off shoot militar, dar ea este fundamentată pe o serie de afirmaţii politice. Este extrem de improbabil ca Israelul să ajungă la anihilirarea în totalitate a forţei militare proiectată de Hamas. Sunt sigur că şi ei sunt conştienţi de lucrul ăsta. Ce se poate întâmpla însă este să ajungă la a-i face imposibilă regruparea la nivelul la care au putut să o facă înainte de această operaţiune militară pe care Israelul a declanşat-o în retaliere la atacul din 7 octombrie. 

Marius Pancu: Aş aduce în vedere exemplul când una dintre şarjele de ostatici eliberată de Hamas s-a produs în mijlocul oraşului Gaza, într-o zonă controlată teoretic de Israel în momentul ăsta, ceea ce arată că Hamas nu a fost eradicat nici măcar dintr-o zonă pe care Israelul susţine că a controlat-o complet. Astfel, dacă după aceste zile de armistiţiu, mai are legitimitate acest argument al Israelului, de a elimina Hamas în întregime, când Hamas tocmai a ieşit într-o zonă pe care o controlau şi le-au arătat că sunt acolo. 

Rufin Zamfir: Dacă stăm să judecăm după declaraţiile conducătorilor armatei israeliene am putea spune că războiul va începe abia după ce se vor termina aceste zile de armistiţiu. Declaraţiile sunt extrem de ferme. Este o chemare la un război total. Este de aşteptat o ofensivă mult mai susţinută. În unele dintre deciziile luate deja, este destul de greu să identificăm unde este legitimitatea internaţională. Acest argument al forţării limitelor normelor internaţionale nu cred că este la momentul ăsta unul care să cântărească suficient în luarea deciziei la Ierusalim

Marius Pancu: Cum poate fi responsabilizat Israelul? Vedeţi validă ipoteza lansată de Iordania şi de alte state arabe care spuneau că ar trebui investigat Israelul pentru crime împotriva umanităţii?

Rufin Zamfir: În orice conflict, toate părţile participante, potrivit legislaţiei internaţionale moderne la care statele respective au achiesat, la sfârşitul conflictului fiecare dintre părţi trebuie să dea socoteală pentru faptele comise în interiorul conflictului respectiv. Israelul, la fel ca şi palestinienii în cazul acestui conflict. Cine trebuie să responsabilizeze? Eu cred că în primul şi în primul rând este nevoie de o reevaluare a legitimităţii pe care decidenţii israelieni o au în faţa propriului popor. Este nevoie de o reevaluare a legitimităţii pe care deciziile luate le au în relaţie cu legislaţia internaţională. Este de asemenea nevoie de o reevaluare a acestei poziţii în acord cu o prognozata pace în regiunea despre care vorbim.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰