Ovidiu Tender scapă de condamnare după 7 ani de detenţie. Omul de afaceri, printre primii beneficiari ai modificărilor Codului Penal de anul trecut

Decizie şoc în instanţă. Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost achitat pe motiv că forma de abuz în serviciu de care era acuzat a fost dezincriminată. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Ovidiu Tender, care a fost eliberat după aproape 7 ani de detenţie, este printre primii beneficiari ai modificărilor Codului Penal de anul trecut. Totodată, unul dintre cei mai bogaţi români din anii 2000 scapă şi de plata prejudiciului către stat de 30 milioane de euro. Ovidiu Tender fusese condamnat la 12 ani după gratii, pentru că ar fi preluat ilegal şi ar fi prejudiciat compania CAROM Oneşti. Din completul care l-a condamnat pe Ovidiu Tender în 2015 a făcut parte fosta judecătoare Camelia Bogdan, exclusă ulterior definitiv din magistratură.

Curtea de Apel Bucureşti ridică sechestrul pe averea lui Tender, pe motiv că abuzul în serviciu a fost dezincriminat

Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus ridicarea sechestrului pe averea lui Ovidiu Tender, stabilit la 162 milioane lei, pe motiv că una dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat în anul 2015 - abuzul în serviciu - a fost dezincriminată.

Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv, în iunie 2015, la 12 ani şi şapte luni închisoare în dosarul RAFO-CAROM, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni în dosarul RAFO-Carom, respectiv înşelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituirea şi apartenenţa la un grup de crimă organizată, spălare de bani.

El a executat efectiv doar patru ani şi jumătate, fiind eliberat condiţionat în noiembrie 2019.

Curtea de Apel Bucureşti i-a admis lui Tender o contestaţie la executare şi a constatat că infracţiunea de abuz în serviciu a fost dezincriminată, pentru partea care se referă la încălcarea legislaţiei secundare.

"Desfiinţează sentinţa contestată şi rejudecând în fond: constată dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu şi implicit infracţiunea de instigare la abuz în serviciu, pentru care contestatorul Tender Ovidiu a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 862/A/08.06.2015 a Curţii de Apel Bucureşti. Constată executată pedeapsa principală de 6 ani şi 9 luni închisoare aplicată contestatorului pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu", se arată în decizia instanţei.

În urma acestei decizii, a fost ridicat sechestrul pus pe averea lui Tender, până la concurenţa sumei de 162 milioane lei.

"Încetează executarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, dispuse faţă de contestator până la concurenţa sumei de 162.993.336 lei, la care se adaugă majorările şi penalităţile aferente calculate potrivit sentinţei penale nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 862/A din data de 08.06.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr.28726./3/2006, şi drept consecinţă: ridică măsurile asigurătorii instituite până la concurenţa sumei de 162.993.336 lei, asupra bunurilor contestatorului; încetează actele de executare silită cu privire la bunurile care, prin efectul confiscării speciale, nu au trecut în patrimoniul statului, la data prezentei decizii penale. Încetează toate interdicţiile, incapacităţile şi decăderile ce rezultă din condamnarea contestatorului Tender Ovidiu, cu privire la infracţiunea de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, pentru care s-a constatat dezincriminarea", se mai arată în hotărârea instanţei.

În legătură cu cererea lui Tender de anulare a condamnării şi pentru celelalte infracţiuni reţinute în seama sa, respectiv constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune, dosarul a fost trimis spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a respins inţial toate cererile omului de afaceri.

Ovidiu Tender a fost trimis în judecată în dosarul RAFO-Carom în 2006, alături de Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găureanu şi Bogdan Sălăjan.

Potrivit DIICOT, în perioada 2002-2004, Ovidiu Tender, Marian Alexandru, Cicilia Dumitrescu şi Marin Badea, în calitate de asociaţi, administratori de fapt, respectiv de drept şi directori sau angajaţi ai SC Tender SA Timişoara, SC VGB OIL SRL Bucureşti, SC VGB Impex SRL Bucureşti şi SC Carom SA, s-au asociat pentru a desfăşura o intensă activitate infracţională în urma căreia SC Carom SA a suferit un prejudiciu de aproximativ 1.434 miliarde lei vechi.

Rechizitoriul în acest dosar a fost întocmit de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, care a fost condamnată ulterior la patru ani de închisoare, după ce a încercat să-i determine pe subordonaţii săi să ceară în instanţă o pedeapsă cu suspendare pentru Ovidiu Tender.