Emmanuel Macron a aterizat pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Vizită istorică în România, țară cu război chiar peste graniță

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a aterizat în jurul orei 19 la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. El urmează să se întâlnească cu soldații pe care țara sa i-a trimis în România de la începutul războiului din Ucraina pentru securizarea flancului estic al NATO. Prezența acestuia în țara noastră are o importanță majoră: confirmă sprijinul francezilor pentru apărarea ţărilor expuse din cauza conflictului început de Rusia. După cum arată programul oficial al acestei vizite, liderul de la Palatul Elysee va călători și în Republica Moldova. În plus, există speculații legate și de o vizită surpriză la Kiev. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola: Max Verstappen a câștigat cursa, urmat de Lando Norris și Charles Leclerc

Președintele Emmanuel Macron a sosit la ora 19:00 în România și fost întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă la baza militară Mihail Kogălniceanu. Ulterior, miercuri, se va întâlni cu președintele Iohannis, apoi va pleca în Republica Moldova.

Este primul turneu al preşedintelui francez în sud-estul Europei direct afectat de conflictul declanşat de Moscova la sfârşitul lui februarie.

Foarte aşteptată de săptămâni întregi, vizita sa în Ucraina ar putea avea loc în curând în compania cancelarului german, Olaf Scholz, şi a premierului italian, Mario Draghi, potrivit presei de la Berlin şi Roma. Informaţie neconfirmată de Palatul Elysee care a precizat că "nimic nu a fost stabilit" până în prezent. Ar fi cu atât mai important cu cât Franţa deţine până la 30 iunie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.

Emmanuel Macron, însoţit de miniştrii de externe, Catherine Colonna, şi apărării, Sébastien Lecornu, a ajuns la baza Mihail Kogălniceanu, lângă Constanţa, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit extrem de strategic de la începutul războiului.

Conform programului oficial, după ce va fi întâmpinat de premierul român, Nicolae Ciucă, şeful statului francez va discuta cu forţele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a "poziţiei sale de descurajare şi defensive pe flancul său estic al Europei".

Miercuri, Macron se va întâlni cu președintele Iohannis

Naţiune-cadru în această operaţiune, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi. Aceştia formează Batalionul "vârf de lance" ("Spearhead Battalion") împreună cu 300 de soldaţi belgieni care vor fi înlocuiţi de olandezi în lunile următoare.

Miercuri dimineaţă, i se va alătura la baza NATO preşedintele României, Klaus Iohannis, după care Emmanuel Macron va exprima "un mesaj foarte clar al angajamentului nostru faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni", potrivit preşedinţiei franceze care insistă asupra "investiţiei foarte semnificative" pe care îl reprezintă. Franţa a instalat recent acolo un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

Această misiune va continua să crească în putere cu un total de 1.000 de militari şi întăriri cu tancuri Leclerc până la sfârşitul anului.

La orele prânzului, Emmanuel Macron va fi primit la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat "o relaţie de încredere" după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021.

Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima "sprijinul (Franţei) în cel mai direct mod posibil" pentru această fostă republică sovietică, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună.

Vizita președintelui Macron în Republica Moldova

Pentru aceasta, Franţa ajută financiar şi material Republica Moldova, care dă dovadă de o "solidaritate excepţională" în primirea refugiaţilor ucraineni: peste 480.000 au trecut frontiera acolo şi 80.000 sunt în continuare prezenţi.

Cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, această ţară, una dintre cele mai sărace din Europa, şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, la fel ca Ucraina (28 februarie) şi Georgia (3 martie). O cerere asupra căreia Comisia Europeană va decide în zilele următoare înainte de a fi discutată la summitul european din 23 şi 24 iunie de la Bruxelles.

În cursul vizitei sale la Paris în mai, preşedinta Maia Sandu a salutat public "iniţiativa" lansată de Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, despre care a spus că va permite ţării sale "să accelereze" intrarea în UE. "Înţelegem că aderarea este un proces lung şi complex, care necesită mult efort şi multă muncă. Nu căutăm o scurtătură pe această cale", a explicat ea.