Autostrada Transilvania, construită la patru metri deasupra unui drum istoric, vechi de mai bine de 2000 de ani

Un drum pe autostrada Transilvania are toate şansele să se transforme într-o călătorie în timp, cu 2.000 de ani în urmă. Peste trei ani, şoferii care vor circula pe tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului, deocamdată în lucru, vor străbate în acelaşi timp un vechi drum roman. E drept, îngropat la câţiva metri sub autostradă.

• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Viitorul tronson Nădăşelu - Poarta Sălajului, parte a Autostrăzii Transilvania, va fi construit peste drumul roman descoperit în urma săpăturilor arheologice. Practic, şoseaua de mare viteză va fi înălţată cu patru metri peste vechiul drum. Arheologii clujeni nu au reuşit să-i convingă pe cei de la Compania de Drumuri să devieze traseul şoselei de mare viteză, deşi aveau toate motivele. 

Sorin Cociş, arheolog: "Se poate observa foarte bine structura drumului, deci drumul principal cu o spină, deci o zonă un pic mai ridicată în centru, iar pe margini erau rigolele. Eu cred că şi colegii mei că este păstrat excepţional, rareori ne este dat să vedem un drum de 2000 de ani atât de bine păstrat. Este o muncă de Sisif care au făcut-o soldaţii şi civilii din Dacia Romană".

Fortificaţie romană în calea drumarilor

Arheologii sunt fericiţi că au reuşit totuşi să salveze din calea drumarilor fortificaţia romană găsită în zonă.

Vlad Lăzărescu, cercetător la Institutul de Arheologie din Cluj: "Poate că cel mai important lucru care s-a descoperit până acum în şantierul de faţă este chiar vicusul roman, adică aşezarea civilă dezvoltată în jurul castrului. Ne aşteptăm ca densitatea de locuire să fie extrem de mare". 

Exact în acest loc ar urma să funcţioneze centrul de întreţinere al autostrăzii, dar un lucru este sigur: vestigiile arheologice de aici nu vor fi distruse. Dacă nu vor fi valorificate turistic, în cel mai rău caz vor fi conservate pe loc şi acoperite cu pământ".

Şoferilor nu le vine să creadă ce drumuri au construit romanii dacă rezistă peste milenii. 

"Cred că aveau o fundaţie mult mai bună şi aveau mai multe straturi de piatră, că am văzut un reportaj. Şi acum nici nu cred că se fac să ţină atâta ca să se întreţină. Epoca consumului".

La câţiva kilometri distanţă, un alt lot al autostrazii Transilvania, cunoscut drept "Autostrada muzeu", este dovada că drumurile româneşti nu rezistă vremurilor. La sfâşitul lunii martie, drumul dintre Nădăşelu şi Gilău, aflat în garanţie, s-a surpat pe o porţiune de câţiva kilometri.