Cele mai sigure şi cele mai vulnerabile cartiere din Bucureşti în caz de cutremur. Simulările arată un dezastru de proporţii
În cazul unui cutremur, aproape jumătate din Bucureşti s-ar prăbuşi. Mii de clădiri care au rezistat seismului din 1977 ar putea ajunge oricând ruine. Mai exact, peste 23 de mii. N-au fost consolidate niciodată. Cele mai multe sunt spitale şi locuinţe. În cel mai negru scenariu, pe lângă pagube materiale, numărul răniţilor şi al morţilor ar putea fi de câteva sute de mii.
De Cristina Filip la 02.06.2022, 19:26
Clădirile au fost consolidate în Bucureşti puţin spre deloc. Iar ultima simulare făcută de autorităţi arată adevărata dimensiune a dezastrului. Aproximativ 400 de clădiri de locuit construite între anii 1925 şi 1940 s-ar putea prăbuşi. În aceeasi situatie se află peste 500 de unităţi medicale dintre care 55 sunt spitale, dar şi 27 de instituţii de cultură. În cazul unui cutremur pe timp de noapte, numărul victimelor ar putea depăşi 450 de mii.
Care sunt cartierele cele mai vulnerabile în caz de cutremur
Analizele făcute de geologi arată că cea mai vulnerabilă zonă a Capitalei este partea de vest- cartierele Drumul Taberei şi Militari. Acolo, straturile de sol din adâncime favorizează propagarea undelor seismice. La polul opus sunt cartierele Dristor, Tineretului sau Popeşti Leordeni, zona de sud a Bucureştiului.
Acesta este, însă, studiul de hazard. În ceea ce priveşte stabilitatea construcţiilor, cel mai vulnerabil este centrul Bucureştiului. Acolo clădirile istorice se desprind bucată cu bucată.
O clădire de pe strada Academiei a fost construită în 1906. A rezistat eroic la cutremurul din 1977, dar acum se află într-o stare avansată de degradare. Cel mai probabil, la urmatorul seism puternic în Capitala, se va prăbuşi.
''Praf, paragină, râs! Degradant, e...După cum arată n-are cum să fie reabilitată asta.''
''Dezolant, dezolant.
Credeţi că ar mai rezista la un cutremur?
Asta, nu. Chiar dacă o repari. Uitaţi-vă aici în Centrul Vechi, au renovat faţadele, dar înăuntru e jale.''
Conform simulării făcute de Primărie şi Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă ar fi vorba despre aproximativ o mie de astfel de construcţii.
Toni Greblă, prefectul Capitalei: În ce mă priveşte, eu consider că este o radiografie corectă asupra siguranţei clădirilor în Bucureşti.
Specialiştii în consolidări nu-s chiar atât de optimişti.
Matei Sumbasacu, inginer specialist consolidări: Situaţia reală este, poate fi, mai gravă decât prezentată în studiu. Ştim, cu acte, despre aproximativ 2.000 de clădiri care sunt în pericol. Mai sunt, bineînţeles, multe altele pe care nu le-am expertizat deloc şi care şi ele, în special în cazul clădirilor înalte, sunt foarte foarte foarte foarte vulnerabile şi foarte periculoase în caz de cutremur.
Ce se întâmplă, însă, cu acest studiu? Concret, nimic. Dar se vrea, cel puţin teoretic.
Toni Greblă, prefectul Capitalei: Programul Primăriei Capitalei este aprobat, există şi proiecte făcute pentru consolidarea unor clădiri, ministerul Dezvoltării încearcă să vină în întâmpinarea acestei necesităţi.
În cazul unui cutremur puternic, şi aproximativ 35 de kilometri din infrastructura de metrou ar putea fi complet distruşi, la fel şi peste 400 de kilometri din reţeaua de încălzire şi circa 910 kilometri din cea de gaze.
