Cum ar arată o pană totală de curent în România. Cel mai grav scenariu în caz de blackout

Scenariul unui blackout în România se aprinde din nou. Am putea oricând să ne confruntăm cu o pană de curent extinsă, atrag atenţia experţii din energie, iar cea mai vulnerabilă zonă e Transilvania. De la Ministerul Energiei şi comandamentul pentru sezonul rece, situaţia se vede altfel: nu există niciun risc şi ţara noastră e pregătită pentru iarnă. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Blackout. Pana majoră de curent care ne va lăsa în beznă totală se poate produce în orice moment. 

• Carmencita Constantin, doctor în inginerie energetică: Pot apărea dezechilibre majore în special în zona de producţie. Un vânt foarte puternic într-o zonă cu foarte mare impact pe eolian, care să determine oprirea în condiţii de siguranţă a parcurilor eoliene, bruscă. Cu un impact automat în alţi generatori. Opriri în lanţ. 

Transilvania, cea mai vulnerabilă regiune din România

Cea mai vulnerabilă e Transilvania, asta din cauza sistemului energetic, care nu e suficient de bine dezvoltat: nu avem suficiente unităţi de energie în zonă. La fel şi în nordul Moldovei şi Banat. 

Carmencita Constantin, doctor în inginerie energetică: Vorbim de pierderi economice, o disfuncţionalitate totală. Gândiţi-vă că dumneavoastră nu ştiţi să funcţionaţi fără internet. V-am dat cel mai simplu exemplu. Nu ştim să ne manageriem viaţa în situaţii de blackout. 

• Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Ne uităm pe date, vedem că a fost un singur episod de blackout în istoria modernă a României. În '77, pentru câteva ore, şi ştiu că pagubele de atunci au depăşit pagubele de la cutremur din acelaşi an. Din toate datele pe care le-am adunat nu există niciun fel de risc în această privinţă. 

Autorităţile ne liniştesc pe toată linia: suntem pregătiţi să trecem peste această iarnă

Avem depozitele de gaze pline şi un grad de umplere de peste sută la sută, deci n-ar trebui să mai importăm decât în situaţia în care vom avea perioade lungi cu temperaturi scăzute. În România, într-o iarnă blândă, vârful de consum e de 67 de milioane de metri cubi pe zi şi putem ajunge până la 76 de milioane de metri cubi, în zilele geroase. În depozite, avem acum 3,2 miliarde de metri cubi.

Şi la energie electrică stăm bine. Dar asta nu se va traduce neapărat în facturi mai mici. 

• Silvia Vlăsceanu, expert energie: Facturile deocamdată ar trebui să fie cel mult la nivelul anului trecut pentru că, în fiecare lună, preţul se calculează şi e cel mai mic dintre preţul din contract şi preţul de achiziţie. Gazele au fost achiziţionate la un preţ mai mic în această vară. La energie vedem că preţurile au scăzut. 

Însă în prezent puţini furnizori vin cu preţuri sub plafoanele impuse prin lege. Adică 31 de bani pe kWh la gaze şi 68, 80 de bani, respectiv 1,3 lei pe kWh la energie.