De ce a ajuns un român cu Dacia Spring în service, la scurt timp de la achiziție. L-au programat peste o lună doar pentru constatare

Speriaţi de scumpirile de la pompă, dar şi cu gândul la un aer mai respirabil, românii au trecut la volanul maşinilor electrice. În prima jumătate a anului, pe străzile din ţară au apărut de patru ori mai modele ecologice faţă de anul trecut. Şoferii spun că au salvat sute de lei lunar, pe care îi dădeau pe combustibil. Există, însă, şi nemulţumiri, legate de cel mai popular model, Dacia Spring, care îi trimite pe proprietari în service, la doar câteva luni de utilizare. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Încurajată şi de programul Rabla Plus, tranziţia la mobilitate ecologică a înnoit parcul auto cu peste 4.000 de maşini electrice, în primele şase luni ale anului. Una din două a fost Dacia Spring, preferata românilor. Acelaşi model l-a ales şi Liviu. Doar că după 3.000 de kilometri parcurşi, maşina a început să îi facă probleme. 

Liviu Dumitrachi, proprietarul mașinii: "Pe 26 iulie mă programează în service pentru constatare abia de 30 august. Adică, hai să stăm toată vara pe 40 de grade fără aer condiţionat."

De aşteptări cu lunile în service şi de lipsa pieselor de schimb se plâng mulţi dintre proprietarii modelului produs în China. Economia făcută, însă, acoperă orice nemulţumire.

"După calculele mele, cam în doi ani, doi ani jumate, îmi scot banii pe ea. Din economia de pe carburant." 

Liviu Dumitrachi: "Înainte, consumam un plin de motorină pe săptămână, 550 de lei pe săptămână. Acum, nici nu simt. Mă costă 25 de lei 200 de kilometri prin Bucureşti."

Teodora Ghenciu, consultant în sustenabilitate: "La atâţia kilometri cât merg eu pe lună, în medie 430 de kilometri, ţinând cont de faptul că eu încarc această maşină doar acasă şi doar la o priză normală, mi-a reieşit un cost de 56 de lei pe lună." 

Stațiile de încărcare, insuficiente pentru toate mașinile electrice 

Cei care stau la bloc sunt dependenţi de staţiile publice de încărcare, unde preţurile energiei electrice nu sunt plafonate. Chiar şi aşa, costurile sunt mai mici decât la combustibil. 

Alexandru Şeremet, PR Manager grup auto: "Este undeva între doi şi trei lei kilowatul oră, iar o maşină electrică consuma undeva între 15 şi 30 de kwh."

Ioana Matei, reporter Observator: "Am mers şase kilometri cu acest SUV de dimensiuni mari, care are peste 600 de cai putere şi am consumat un kilowat oră. Asta înseamnă un cost de aproximativ 20 de lei la suta de kilometri."

Alexandru Şeremet: "Nu am costuri mari de întreţinere, parchez gratuit în anumite oraşe, impozit."

La capitolul infrastructură, România încă mai are de lucrat. AFM are la dispoziţie un buget de 260 de milioane de euro în acest sens, cu care instituţiile publice ar putea să monteze peste 7.000 de staţii de încărcare. Deocamdată, doar puţin peste 200 vor apărea în oraşele mari. Alţi bani pentru dezvoltare mai vin din PNRR. 

Dragoş Buhociu, director general PNRR: "Ne propunem sa avem un numar de aproape 10.000 (n.r. stații) până la finalul anului 2024, vorbim despre un buget de circa 280 de milioane de euro."

În prezent, în reţeaua naţională sunt aproximativ  1.100 staţii de încărcare, adică mai puţin de 1% din totalul existent în Uniunea Europeană, cele mai multe cu putere medie.