Decontarea cheltuielilor pentru românii care găzduiesc refugiaţi, doar pe hârtie. Statul oferă oamenilor doar birocraţie

Autorităţile au promis că vor deconta cheltuielile celor care găzduiesc refugiaţi! Numai că totul a rămas, deocamdată, pe hârtie. Antreprenorii din HoReCa sunt îndemnaţi, mai nou, să îndrume refugiaţii spre adăposturile oferite de stat. Iar ei vor fi luaţi în calcul abia după ce nu vor mai fi locuri pentru oamenii care au fugit din Ucraina. Nici în privinţa decontării cheltuielilor făcute de persoane fizice nu este foarte clar ce se va întâmpla în continuare.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Proprietarii de pensiuni şi hoteluri au fost încurajaţi de autorităţi să ofere cazare şi masă refugiaţilor ucraineni. Statul ar fi trebuit să le deconteze cheltuielile, însă le-a oferit doar birocraţie. Trebuia să se înscrie pe o platformă, să declare câte persoane găzduiesc şi să solicite banii de la primărie. Acelaşi lucru ar fi urmat să-l facă şi persoanele fizice care cazează şi hrănesc refugiaţii din Ucraina. Numai că oficialii s-au răzgândit pe parcurs.

Raluca Cacencu, hotelier: Am înţeles că vor să apeleze la agenţii economici şi se vor da anumite sume de bani când se termină locurile gratuite. 

Nu este foarte clar nici cum se vor deconta cheltuielile făcute de persoanele fizice. 

Daniel Vasile, ISU: Este în lucru o procedură în care, pentru persoanele fizice, se preia această sarcină de către autorităţile locale

Cert este că, atât simplii cetăţeni, cât şi antreprenorii din HoReCa trebuie să încheie un contract cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, dacă vor să vadă un leu. Desigur, asta dacă cei de la ISU ar şti ce au de făcut. În unele judeţe, proprietarii de hiteluri şi pensiuni sunt încurajaţi să solicite decontarea în calitate de persoane fizice.

Francisc Pal, hotelier: Au spus că, în calitate de persoană juridică, noi fiind o casă de vacanţă, nu vă pot ajuta cu nimic. Că e foarte complicat şi trebuie făcut, nici ea nu ştia să-mi dea detalii despre cum se procedează. 

Cei din HoReCa spun că nu e prima dată când statul le promite ceva, apoi nu se ţine de promisiuni. 

Călin Ile, reprezentant Horeca: Unii hotelieri au aplicat, unii hotelieri au cazat deja refugiaţi în speranţa că vor primi sprijinul promis de către stat. Din păcate experienţa noastră anterioară cu  începutul pandemiei şi solicitarea de a caza carantinaţii nu e una de succes pentru că sunt multe hoteluri care nici astăzi nu şi-au primit banii.

Dacă autorităţile menţin regula ca cei din HoReCa să fie plătiţi abia după ce statul nu mai are cum cazeze refugiaţi, temerile antreprenorilor se vor confirma. La Romexpo, de exemplu, sunt, în acest moment, 2.000 de paturi de campanie neocupate.