Deniile 2022. Ce semnifică fiecare denie din Postul Mare al Paștelui
În această săptămână bisericile se pregătesc pentru Învierea Domnului. În lăcaşurile de cult au loc Deniile, slujbe speciale, care au o încărcătură emoţională aparte. Slujbele au început încă de ieri seară.
De Redactia Observator la 18.04.2022, 13:51
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Valul de aer polar a adus prima avertizare de ninsoare şi viscol din acest sezon. Când se încălzeşte vremea
Angela Bertea, reporter Observator: Deniile sunt slujbe specifice postului Paştelui. Ele se săvârşesc în ultima săptămână, Săptămâna Mare, în fiecare seară, iar prin aceste slujbe Biserica îndeamnă credincioşii prin post, rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie să se pregătească pentru Învierea Domnului. Cele mai importante Denii se săvârşesc joi şi vineri. Joi,când se citesc cele 12 Evanghelii, iar vineri, când se va cânta Prohodul, unde credincioşii vor fi împărţiţi în cete şi vor cânta pe rând din Prohod, iar la final se va înconjura biserica. Cei care participă la aceste slujbe se încarcă şi se pregătesc spiritual pentru Învierea Domnului.
Deniile se săvârşesc începând cu seara Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Cuvântul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, întâlnim cuvântul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificaţia de "patimă".
Sunt opt slujbe care poartă numele de „Denii” în cultul Ortodox. Două, în Săptămâna a cincea din Postul Paștilor și șase în Săptămâna Pătimirilor.
Deniile sunt Utrenii
- Catolicii din toată lumea au sărbătorit prima zi de Paşte. După doi ani, bisericile au fost din nou pline
- Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor. Ce semnificaţie are cea mai importantă sărbătoare care vesteşte...
- A început Săptămâna Patimilor. Cum se pregătesc ortodocşii pentru sărbătoarea Paştelui
Deniile sunt, de fapt, Utrenii, adică slujbe de dimineață. Utrenia, una dintre cele mai vechi slujbe ortodoxe, cu rădăcini în cultul iudaic, este făcută în zorii zilei și simbolizează așteptarea Adevăratei Lumini, care este Hristos „Soarele Dreptății”. După rânduielile din Muntele Athos, Utrenia trebuie să se termine atunci când soarele se ivește în ferestrele bisericii pentru a lumina altarul.
De ce se oficiază Utrenia seara?
În ajunul sărbătorilor mari, Utrenia se săvârșește seara în continuarea Vecerniei și a Litiei și poartă numele de Priveghere. Utrenia începe în mănăstiri la diferite ore din noapte, fiind legată de slujba Miezonopticii, iar în Postul Mare această oră tinde să se apropie mai degrabă de miezul nopții decât de dimineață, detaliază Părintele Macarie Simonopetritul în „Triodul explicat”. În această logică apare și rânduiala Deniei, care înseamnă slujba Utreniei săvârşită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia şi cu Litia. Fiecare dintre cele opt Denii are o slujbă unică.
Deniile din Săptămâna Pătimirilor
În Săptămâna Pătimirilor, la Denia din Sfânta şi Marea Luni – oficiată duminică seara – se amintește de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul neroditor. În Sfânta şi Marea Marți este prezentată Pilda celor zece fecioare, iar în Marea Miercuri se amintește de femeia păcătoasă care L-a uns cu mir pe Domnul cu puțin timp înainte de înfricoșătoarele Sale pătimiri.
În Sinaxarul Joii Mari sunt amintite: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea Domnului. În Sfânta şi Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Ultima Denie, a Sâmbetei Mari, cuprinde Prohodul Domnului.
