Fenomenul Brăila. Ministerul Educației anunță o anchetă amplă, după semnalul de alarmă tras de ONG-uri: "Există profesori care distrug vieți și suflete"

Ministerul Educaţiei va face verificări în toate judeţele, după scandalul fără precedent care a izbucnit în şcolile din România. Peste 30 de mii de elevi de clasa a opta sunt refuzaţi anual de la examenele de evaluare naţională.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Ministerul Educaţiei va face verificări în toate judeţele, după scandalul fără precedent care a izbucnit în şcolile din România. Peste 30 de mii de elevi de clasa a opta sunt refuzaţi anual de la examenele de evaluare naţională. Este numit fenomenul Brăila, de la judeţul unde a apărut. Acolo, aproape în fiecare an, elevii cu note mici ar fi şantajaţi de profesori să nu se prezinte la evaluări, pentru ca judeţul să iasă bine în statistici.  

Zeci de ONG-uri şi peste 14 mii de părinţi au semnat o scrisoare de protest pe care au trimis-o ministrului Educaţiei şi parlamentarilor.

Laura Greta Marin, președintele Asociației Human Catalyst:

Sunt o suta de organizaţii răspandite prin toata ţara care spun: "Da, acest fenomen există!"

Fenomenul Brăila este o formă de şantaj la care ar fi supuşi elevii de către profesori sau chiar de directori. Absolvenţii de clasa a opta cu medii mici în catalog sunt excluşi de la Evaluările naţionale pentru ca şcoala şi Inspectoraul Judeţean să "dea bine" în hârtii. La fel se întâmplă şi la simularea bacalaureatului.

În fiecare an, peste 30 de mii de elevi de clasa a opta, din toată ţara, adică peste 18 la sută din absolvenţi, nu sunt înscrişi la evaluări. În Brăila, procentul este de peste 36%. 

Laura Greta Marin, președintele Asociației Human Catalyst:

Prelucrand datele, am vazut in imagini aceasta discrepanta mare la Braila si ne-am uitat mai atent sa vedem ce se intampla acolo. 

Anul trecut, Brăila a avut cel mai mare procent de promovabilitate din ţară. Şi a doua cea mai mare medie naţională, după Bucureşti, şi anume 7,29. Media a crescut odată cu scăderea numărului de copii înscrişi la examene. Elevilor slabi li s-ar fi sugerat să renunţe la evaluări. 

Viorel Botea, profesor în Brăila:

Tacit, acest lucru s-a spus. Li s-a sugerat parintior. Li s-a sugerat si  parintii cred ca au spus. 

Dan Mihai Gheorghiţă, inspector general adjunct la ISJ Brăila:

Eu sunt convins ca daca exista cel putin un caz sau mai multe era imposibil sa nu vina sa ne sesizeze. 

ONG-urile au aflat că metoda excluderii există în mai multe judeţe din ţară.

Laura Greta Marin, președintele Asociației Human Catalyst:

Exista astfel de profesori care distrug vieti, suflete si sperante. Este un profesor de matematica care mi-a scris acest lucru.

Nicoleta Bercaru, directoarea unei şcoli din Constanţa:

Este o modalitate de a ne fura caciula singuri. Cred ca ar trebui sa muncim in asa fel incat acesti copii sa ajunga la examen.

Denisa Mocanu, vicepreşedintele Asociatiei Elevilor din Constanţa:

Nu garanteaza nimeni ca respectivul copil va invata mai mult si va incerca la anul. Sunt posibilitati sa ducem cumva la cresterea abandonului scolar.

Aproape o sută de ONG-uri cer Ministrului Educaţiei, premierului şi parlamentarilor să ia măsuri urgente.

Cătălina Toma, purtător de cuvânt la Ministerul Educaţiei:

Ministerul va trimite o nota catre toate inspectoatele scolare si  unitatile de invatamant prin care va solicita informarea corecta a parintilor si copiilor cu privire la evaluarea nationala. 

O soluţie, spun unii profesori, ar fi ca după evaluările naţionale, clasamentul pe judeţe să aibă în vedere şi numărul elevilor care participă la examene, din totalul absolvenţilor.