Tradiţia din Vinerea Marea păstrată cu sfinţenie în satele din sudul Moldovei. De ce aprind de fapt gospodinele "focul morţilor"

Săptămâna Mare este plină de tradiţii, iar unele dintre ele, încă se păstrează cu sfinţenie în satele din sudul Moldovei. Vorbim acum despre "focul morţilor". Conform datinei, în Vinerea Mare, oamenii strâng resturile din curte, rezultate în urma curăţeniei de Paşte, şi le aprind. Se spune că fiecare gospodar trebuie să facă atâtea focuri, câte persoane decedate are în familie. Atunci, sufletele celor decedaţi vor veni să se încălzească şi vor ocroti familia.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

"Am aşezat după cum vedeţi dumneavoastră 5 moviliţe de gunoaie, 5 moviliţe care am zis eu sunt pregătite pentru cei 5 morţi apropiaţi ai casei mele. E vorba de părinţii mei, de un frate al meu şi de două cumnate". 

Ecaterina Hulea, din satul Odaia Manolachi, este una dintre gospodinele care duc mai departe această tradiţia focurilor.

Ecaterina Hulea, gospodină: Am aprins aceste focuri pentru a alunga spiritele, spiritele pentru sufletele lor, spiritele pentru noi, să alunge tot ce este rău în jurul nostru, ca anul să fie curat, frumos, bogat, în primul rând cu sănătate. 

Obicei preluat din străbuni şi dus mai departe

Obiceiul l-a preluat de la bunici şi părinţi. Şi speră că şi urmaşii ei vor îl vor duce mai departe.

"Se zice că cei care am rămas pe pământ trebuie să avem grijă de cei care s-au dus, pentru că ei sunt calea noastră de pe pământ la Iisus".

Resturile sunt lăsate să fumege, timp în care gospodinele încep pregătirea bucatelor de Paşte. Iar ouăle sunt primele pe listă. Încondeiatul se face numai cu ingrediente naturale. 

Bucatele de Paşte, o altă tradiţie sfântă

"Vopsim ouăle în foi de ceapă, le punem foi de ceapă deasupra. În locul cepei rămâne o culoare mai deschisă, iar unde este oul alb, se închide la culoare. Şi-l punem în ciorap, am tăiat ciorapul bucăţele mici".

Ca să obţină forme şi modele diferite, femeile folosesc şi frunze de leuştean, pătrunjel sau chiar de trandafir. Iar pentru vopsitul ouălelor, legumele puternic pigmentate înlocuiesc coloranţii artificiali.

"Punem sfecla roşie la fiert în vas. Ea fierbe acolo şi ne dă nouă culoarea roşie. În celălalt vas, ca să fiu mai rapidă, am pregătit şi pentru verde, unde pun frunze de urzici, le pun la fiert. Le las să fiarbă aproximativ o oră".

Pentru mai mult spor, pregătirile de Paşte sunt întotdeauna însoţite de cântece religioase.