Video Tradiţia împodobirii crucilor din cimitire, înainte de Paşte. Preot: "Crucea leagă pământul de cer"

Obiceiuri de Paşte în Bacău

Obiceiurile de Paşti sunt respectate cu sfinţenie de localnicii din Sălătruc, o aşezare de la poalele Parângului. În zielele dinaintea Paşteului, oamenii merg în cimitir să cureţe mormintele şi să împodobească crucile, aşa cum se întâmplă din moşi-strămoşi. Obiceiul este atât de vechi încât nimeni nu ştie de unde a pornit.

Localnic: Eu de când m-am pomenit tot aşa le-am prins. Încă, mai tare au fost aşa. Acum s-au schimbat. A venit marmura, a venit mozoaicul. Acum mai sunt câteva cruci la noi aici de lemn cu batic. Nu ştim. Nu ştie nimeni pentru ce se pune.

Unii cred că iniţial obiceiul era de a împodobi doar crucile femeilor şi de acolo ar fi rămas datina aducerii unui batic la mormânt. Preoţii din zonă cred că este vorba de năframă pe care, în timpul vieţii, mama sau bunica au purtat-o când se rugau la biserică, în zilele de sărbătoare.

Ciprian Marton - preot Biserica Sălătruc: Este un gest normal şi firesc, pentru că crucea este semnul care marchează mormântul celui drag. Cumva crucea leagă pământul de cer. Dacă vă uitaţi la orice cruce seamănă cumva cu o săgeată, de la pământ către cer. Şi este un simbol profund creştin, și atunci e firesc că măcar la sărbători să vii să o împodobeşti.

Un obicei asemănător se păstrează şi în câteva sate din Apuseni. La Ribiţa, în Săptămâna Mare, femeile fac cununi din flori din hârtie colorată, pe care le duc în prima zi de Paşte la mormintele rudelor decedate.

Monica Duşan - muzeograf: Hârtia creponată se face aşa în formă de floare şi apoi se leagă cu sârme și se pune la coroane. Alături de coşul cu parastas cu țuică sau vin, prăjituri, cozonaci, se duceau întodeauna și cununa respectivă din hârtie creponată. Că un omagiu adus celor plecați dintre noi.

Acelaşi obicei îl găsim şi în satele din Ţara Moţilor, doar că aici împodobirea crucilor se face după Înviere. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰