Obiective turistice în pericol să dispară. Culele olteneşti, în ruine

Veşti bune pentru cei care admiră şi îndrăgesc bijuteriile noastre arhitecturale, mai ales că avem din plin aşa ceva. Şase cule olteneşti, sau altfel spus aşezări boereşti din secolul 19, aflate acum pe cale de dispariţie, vor fi restaurate. Vor primi bani prin Proiectul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi vor fi incluse într-una din cele 12 rute turistice-culturale gândite de Ministerul Investiţiilor. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Aşezată strategic, pe culmea unui deal, cula Cioabă-Chintescu e una din puţinele cule olteneşti încă în picioare, deşi clădirea construită în 1818 pare că-şi dă ultima suflare. Pe vremuri, între pereţii măcinaţi acum de trecerea timpului a locuit o mare familie de boieri.   

Stă să pice pentru că a stat descoperită mult, acum vara asta au acoperit-o, spune o femeie.

Doamna Rodica priveşte cu tristeţe casa boierească din care îşi poartă amintirile cu bunica ei, din timpuri mai fericite.

Rodica, localnică: Mi-aduc aminte că, mama mamei ţesea în camerele alea, eu eram mică.  

Reporter: Cum era înainte?

Rodica, localnică: Frumos, cum să fie? 

Cula n-a mai fost restaurată din anii 60 când a devenit muzeu etnografic. După Revoluţie s-a furat din ea tot ce s-a putut şi încet, încet s-a degradat. 

A fost camera aia acolo. Pardoseala groasă de patru degete a fost furată noaptea, spune Rodica. 

Acum doi ani, un ONG i-a făcut un acoperiş nou din şiţă de brad. Dar cula are nevoie de un proiect de restaurare ca să fie readusă la gloria de altădată. PNRR ar fi fost şansa acestui monument. N-a primit însă fonduri. 

Sorin Bucurescu, primar Siliveşti, Gorj: Nu a fost alocată nicio sumă pentru reabilitarea ei. (...) Deşi aici când a fost campanie au venit toţi candidaţii aici şi s-au filmat. 

La 15 kilometri distanţă, un alt exemplu tras la indigo. Cula I.C. Davani, o bijuterie ascunsă între pomi, a aparţinut unei familii de profesori. Clădirea e acum o ruină. 

Înainte arăta foarte bine. Dacă nu a mai avut cine să mai facă ceva pentru ea, spune o localnică. 

Gorjul are cele mai multe cule din România 

Gorj e judeţul cu cele mai multe cule: 15 la număr. Însă doar opt au mai rămas în picioare. Patru ar avea nevoie urgentă de reabilitare, dar numai două au primit fonduri prin PNRR: cula Glogovenilor din Glogova şi cula Cartianu din Turciuneşti. 

Pompiliul Ciolacu, director Direcţia de Cultură Gorj: E adevărat că poate trebuiau altele, dar e un pas în direcţia bună. 

Din toată ţara, alte patru cule vor primi fonduri prin PNRR: cula Zătreanu, ansamblul Culei Greceanu şi ansamblul Culei Duca din judeţul Vâlcea şi cula Tudor Vladimirescu din Mehedinţi. Cele şase clădiri vor fi incluse în ruta culelor, una din cele 12 rute turistice şi culturale ce vor fi finanţate prin PNRR.

Csilla Hegedus, secretar de stat Ministerul Investiţiilor: Suma totală pe care o avem la dispoziţie este de 103,53 de milioane de euro, din care se va face parţial restaurarea a unui număr de 225 de obiective şi promovarea a în jur de 370 de obiective.  

Pe lângă cule, cele 12 trasee cuprind şi cetăţi, curii, castele şi castre romane. De exemplu, din ruta cetăţilor fac parte fortăreţe din 12 judeţe, cum ar fi cetatea Dacică de la Căpâlna, cetatea Costeşti-Cetăţuia, cetatea Bologa sau cetatea Balvanyos.