''Om trecut prin multe, îmi vine să plâng.'' Odinioară raiul viticultorilor, oamenii dintr-o localitate din Gorj au rămas doar cu amintirile

Odinioară raiul viticultorilor, acum cel al mărăcinilor. Vestită pentru culturile de viţă de vie, o localitate din judeţul Gorj se lăuda cu cel mai bun vin din ţară. A fost premiat în urmă cu un secol la Paris, dar acum oamenii au rămas doar cu amintirile.

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Vasile Cochină a lucrat toată viaţa în viticultură, dar acum se gândeşte cu nostalgie şi lacrimi în ochi la vremurile demult apuse. Dealurile din comuna gorjeană Bălăneşti, pline cu vii odinioară, sunt acum inundate de buruieni.

Vasile Cochină, viticultor: Îmi vine efectiv, om în vârstă, om trecut prin multe, îmi vine să plâng. Pe zonele unde demult erau peste 300 de hectare de vie, acum sunt mărăcini. Şi sub ei este un sol foarte pretabil pentru cultura viţei de vie, pentru struguri şi de vin şi de masă de mare calitate.

Didina Taşcău, viticultor: Vinul de Bălăneşti se căuta peste tot. Veneau oamenii de prin Petroşani, îl vindeau prin târg. Amintiri frumoase. Acum nu mai sunt aşa.

În 1900, vinul de Bălăneşti era premiat la Paris cu medalia de aur, iar şase ani mai târziu se clasa pe primul loc la Olimpiada Internaţională a Vinurilor. Pe atunci sătenii aveau asociaţii de producători puternice şi se punea mare preţ pe reprezentare. Acum, puţini mai sunt cei care au plantaţii de viţă de vie. Tinerii au plecat peste hotare, iar bătrânii abia mai reuşesc să se îngrijească de culturi.

Vasile Cochină, viticultor: Este păcat! Bălăneştiul, înainte de Revoluţie, asigura producţia de vin necesară Gorjului.

''Toată cultură asta a fost, în ultimii ani, la regimul nostru socialist şi, bineînţeles că după Revoluţie, vedeţi cum este, s-a făcut crâng. Nu a mai avut cine să lucreze aici, să se mai îngrijească de terenul ăsta.'' 

Producţia scade de la an la an

În puţinele plantaţii rămase, din cauza vremii capricioase, producţia scade de la an la an. 

Alin Petrică, director adjunct Direcţia pentru Agricultură Gorj: În această perioadă, când deja au început recoltările la viţa de vie, din estimările noaste vom avea o producţie mai scăzută de struguri, dar vinul va fi mai dulce, deci calitatea lui va fi superioară.

Specialiştii se aşteaptă la o producţie slabă, care nu va depăşi 6 mii de tone de struguri la hectar. În total, judeţul Gorj are 3.700 de hectare de viţă de vie, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din terenul cultivat cu viţă de vie la nivelul întregii ţări.