Teodor, în vârstă de 79 de ani, readuce la viaţă confecţionarea draniţei, un meşteşug vechi de sute de ani

Un meşteşug vechi de sute de ani este readus la viaţă într-un atelier din comuna Bilca, judeţul Suceava. Este vorba despre confecţionarea draniţei pentru acoperişul locuinţelor, o artă veche, pe care meşterii din zonă o împărtăşesc tinerilor care vor să ducă tradiţia mai departe.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Arta confecţionării draniţei pare uşoară în mâinile unui meşter cu experienţă. Teodor are 79 de ani şi lucrează cu lemnul de când era mic. De la tatăl său a învăţat tainele meşteşugului, iar acum îi învaţă şi pe cei tineri. De la lemnul din pădure şi până la draniţa de pe acoperişul caselor este însă cale lungă. Primul pas este alegerea corectă a buşteanului.

Teodor Rotari, meşter: Să fie o pădure seculară, să nu fie crescut pe piatră. Lemnul are tendinţa de a merge în dreapta sau în stânga, atunci când merge în dreapta, lemnul ăla nu e bun de draniţă.

Acestea trebuie să aibă o lăţime de 10 - 12 centrimetri. Meşterii nu folosesc însă instrumente de măsură, ci se bazează pe experienţă.

Există și trucuri pentru ca munca sa fie mai ușoară

Pentru ca lemnul să alunece mai bine, masa este dată cu slănină. După aproximativ 3 săptămâni de stat la soare, dranițele sunt gata să fie montate pe acoperişul casei.

Pentru un acoperiş din draniţă avem nevoie de aproximativ 9 mii de bucăţi de bucăţi, de aproape 30 de kilograme de cuie, iar cam timp în aproximativ 2 săptămâni acoperişul va fi gata. Dacă lemnul este ales corect şi draniţele sunt bine făcute, acoperişurile pot ţine până la 100 de ani. Astfel de case, cu un aspect tradiţional unic, încă se mai găsesc în satele din Bucovina.