Tradiții, obiceiuri şi superstiţii de Bobotează. Gospodinele nu au voie să spele rufe timp de 9 zile

În Ajunul Bobotezei se respectă tradiţiile cu sfinţenie. Seara trecută, zeci de săteni din mai multe localităţi din Apuseni au ieşit deghizaţi în cele mai neobişnuite costume şi au făcut gălăgie pe uliţele satelor. "Cioroliţa" este o datină străveche respectată cu sfinţenie în Ajun de Bobotează şi care simbolizează alungarea spiritelor rele. Pentru acest lucru, sătenii aprind focuri mari în capetele satului şi la răscruce de drumuri, apoi pornesc în alai spre casele gospodarilor, unde primesc drept răsplată, bunătăţi tradiţionale.

• Florin Piersic s-a ridicat în picioare după operaţia la genunchi, face glume cu medicii. Următoarele ore sunt critice

Înarmaţi cu bucăţi de tablă, tălăngi de vite, dar şi obiecte de suflat, sătenii din Ţebea au făcut gălăgie pe uliţele satului, pentru a întâmpina "Cioroliţa". Conform tradiţiei, s-au oprit la intrările satelor, dar şi la răscrucile de drumuri unde au aprins focuri înalte. 

Localnic: Să se sperie spiritele rele pentru noul an. Să dispară spiritele rele. Aşteptăm cu bucurie în fiecare an pentru că este un eveniment care marchează satul Ţebea. 

Spiritele rele nu puteau fi alungate decât cu o mulţime de costumaţii mai neobişnuite. 

"Cioroliţa", un obicei în Ajun de Bobotează

Tinerii s-au îndreptat apoi către capătul satului unde au fost aşteptaţi de gospodari cu porţile deschise, dar şi cu gustări pe măsură. După ce au colindat fiecare casă, localnicii s-au îndreptat către Panteonul Moţilor, locul unde îşi duce somnul de veci Avram Iancu. Acolo, cei costumaţi şi-au dat măştile jos şi au adus un omagiu "Crăişorului Munţilor".

În trecut, asemenea focuri se aprindeau în mai multe localităţi din Apuseni, dar obiceiul Cioroliţei  s-a păstrat doar la Ţebea. 

Monica Duşan, muzeograf Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva: Avea iniţial rolul de a ajuta soarele sa isi mareasca puterea, odata cu solstitiul de iarna cand deja isi pierduse din puteri. 

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează. Fetele pun busuioc sub pernă, pentru a-şi visa alesul

Astăzi, 6 ianuarie, creştinii sărbătoresc Botezul Domnului, o zi plină de tradiţii, dar şi superstiţii, de care oamenii ţin cont chiar din Ajun. Un obicei vechi spune că în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate îşi pun sub pernă busuioc, pentru a-şi visa alesul, iar cine cade sau se împiedică pe gheaţă azi, se va căsători în acest an. Totodată, ziua de Bobotează ar putea însemna bogăţie tot restul anului, dacă aceasta e geroasă. Iar gospodinele trebuie să fie atente, deoarece, potrivit tradiţiei populare, timp de 9 zile nu au voie să spele rufe. 

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor și Udatul Ionilor

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.