Betonul sustenabil, soluţia companiilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon

La nivel global, în fiecare săptămână, în construcţii se utilizează suficient beton cât să fie ridicat un oraş de dimensiunea Parisului. Însă acest lucru dănunează serios mediului.

• Votanţi ai lui Călin Georgescu au uitat pe cine au pus ştampila. Reacţia unei tinere, întrebate cu cine a votat

E corect să spunem că, în lipsa betonului, lumea modernă nu ar fi arătat ca acum. Ironia face că deși a stat la fundația ei, betonul stă și la temelia distrugerii ei. 

Clădiri echivalente cu un oraș de dimensiunea Parisului sunt construite în fiecare săptămână în lume, dar mai puțin de 1% dintre acestea sunt evaluate pentru a determina amprenta lor de carbon. În ciuda faptului că industria construcțiilor reprezintă peste o treime din totalul emisiilor globale anuale.

Astăzi vorbim din ce în ce mai mult de sustenabilitate și economie circulară – panouri solare, energie verde, maşini electrice. Trebuie totuşi să regândim și modul în care ne construim orașele. Cu ajutorul tehnologiei, specialiștii încearcă deja să transforme betonul dintr-un generator de emisii într-un burete ce le absoarbe pur şi simplu. 

Carbicrete (carbicrit) este o astfel de companie. Cu sediul în Montreal, start-up-ul a dezvoltat o metodă revoluţionară de captare a emisiilor în beton, reușind astfel să absoarbă mai mult dioxid de carbon decât emite. 

Tehnologia folosită elimină utilizarea cimentului pe bază de calciu, responsabil pentru 8% din totalul emisiilor globale de dioxid de carbon. În loc de ciment, sistemul celor de la Carbicrete combină zgura reziduală din industria siderurgică şi carbonul captat din fabricile industriale, care altfel ar fi intrat în atmosferă. Practic, creează un beton care poate să absoarbă emisiile de CO2 întocmai ca un burete. 

Carbicrete este doar una dintre companiile care concurează în prezent pentru alternative la betonul tradițional. Solidia, un start-up american, a dezvoltat formă de beton care poate reduce amprenta de carbon cu până la 70%. Pentru asta, compania a trebuit să modifice puţin chimia amestecului tradiţional. 

Betonul şi emisiile de dioxid de carbon

"Pentru a face ciment Portland, foloseşti calcar şi nisip, le amesteci şi le pui într-un cuptor la 1.500 de grade Celsius. Deci extrem de fierbinte. Noi luăm exact aceleaşi materiale, dar schimbăm puţin reţeta. Amestecăm jumate/jumate şi acea reacţie apare la o temperatură mult mai scăzută, aproximativ 1.200 de grade Celsius. În loc să emită o tonă de CO2 pentru fiecare tonă de ciment,  emit cu aproximativ 40% mai puţin şi folosesc cu 30% mai puţină energie pentru a face exact aceeaşi cantitate de ciment", a precizat Tom Schuler, CEO Solidia Technologies.

Printre alte beneficii, tehnologia poate ajuta la conservarea apei şi este eficientă din punct de vedere financiar. 

În fiecare an, sunt produse peste 4 miliarde de tone de ciment tradiţional, dar şi la fel de multe emisii de dioxid de carbon. Dar dacă start-up-urile existente deja pe piaţă vor fi capabile să îi convingă pe marii jucători din industrie să le folosească tehnologia, impactul pozitiv asupra mediului înconjurător ar putea fi unul major. 

Chiar dacă reușim să ardem mai puțini combustibili fosili, să implementăm mai multe instalații solare și eoliene și să trecem la mașini electrice, nu va fi suficient pentru sănătatea planetei. De aceea şi nevoia pentru a transforma cel mai folosit material de construcţii din lume. După cum ați văzut, mai multe companii au intrat deja în cursa pentru reinventarea cimentului. Mai ales că una dintre ambiţii este ca producătorii europeni să obțină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050.