Războiul din Ucraina "catastrofal pentru mâncarea pe glob". Ce riscuri sunt să rămânem fără alimente

Preţul grâului înregistra luni o creştere cu 7,2% la bursa de cereale de la Chicago, cel mai ridicat nivel din martie 2008, ajungând la 12,60 dolari per bushel, din cauza temerilor că aprovizionarea pe plan global va fi perturbată.  Bulgaria a anunțat că vrea să-şi majoreze rezervele de grâu şi să cumpere de la producătorii locali suficiente cereale pentru a asigura necesarul intern pentru anul următor. Guvernul ucrainean a decis duminică să introducă restricţii la exportul anumitor produse agricole în 2022, a anunţat agenţia de presă Interfax Ukraine. Potrivit unui decret guvernamental publicat duminică seara, va fi nevoie de o licenţă specială pentru a putea exporta grâu, porumb, ulei de floarea soarelui, carne de pui şi ouă.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Nu există un risc să nu putem aproviziona populaţia României

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat, luni, că nu există un risc în privinţa aprovizionării populaţiei cu alimente, precizând că ţările care vor limita exportul de cereale în contextul crizei din Ucraina sunt Ungaria, Bulgaria şi Serbia, relatează Agerpres. "E vorba de Ungaria, Bulgaria şi Serbia şi trebuie să precizăm, încă de la început, că România nu este niciuna dintre aceste ţări. Noi, în mod tradiţional, suntem o ţară care exportăm, pentru că producem mai mult decât consumăm în intern şi lucrul acesta trebuie să fie foarte bine înţeles de toată lumea. Din evaluările pe care le-am făcut până acum la Ministerul Agriculturii, nu există un risc să nu putem aproviziona populaţia. Evident că, pe măsură ce lucrurile evoluează sau involuează, necesită măsuri dedicate pentru a asigura populaţia României că are la dispoziţie hrană şi produse agroalimentare. Lucrurile acestea se analizează de foarte mult timp, pentru că noi am prevăzut să fim foarte conştienţi de faptul că nu este prima criză - ea vine şi se suprapune peste criza din energie, peste criza pandemică şi toate aceste lucruri în ultimii doi ani au afectat agricultura României şi agricultura tuturor statelor din Uniunea Europeană", a afirmat Chesnoiu, la sediul central al PSD.

El a precizat că Ministerul Agriculturii se asigură în privinţa producţiei şi nu stabileşte preţul. "Ministerul Agriculturii se ocupă strict de producţia agro-alimentară şi la nivelul acesta vă spun că nu există în momentul de faţă sincope în aprovizionarea populaţiei cu alimente. (...) Cu siguranţă sunt suficiente alimente în rezervele de stat astfel încât să putem trece peste orice criză. Noi am făcut solicitări către factorii abilitaţi ca rezervele de stat să fie îndestulătoare, pentru că ne preocupă situaţia populaţiei din România şi am făcut-o înainte de agresiunea militară a Rusiei, pentru că trebuie să avem în vedere o evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung şi soluţiile le avem, ele sunt implementate gradual în funcţie de necesitate. (...) România nu este în situaţia celorlalte state care încearcă să-şi asigure consumul intern. În Ungaria se suprapune cumva şi cu perioada alegerilor, şi trebuie să interpretăm toate aceste decizii şi în logica politică", a adăugat ministrul Agriculturii.

Războiul din Ucraina este ”catastrofal pentru hrana globală”

Compania Yara International, care operează în peste 60 de țări, cumpără cantități considerabile de materii prime esențiale din Rusia. Prețurile îngrășămintelor erau deja ridicate din cauza creșterii prețurilor la gaze. Șeful ei, Svein Tore Holsether, a avertizat că situația ar putea deveni și mai grea.

„Lucrurile se schimbă de la oră la oră”, a spus el pentru BBC. „Am fost deja într-o situație dificilă înainte de război... iar acum este o întrerupere suplimentară a lanțurilor de aprovizionare și ne apropiem de cea mai importantă parte a acestui sezon pentru emisfera nordică, unde trebuie să ajungă o cantitate mare de îngrășăminte și vor fi probleme.”

Rusia și Ucraina sunt unii dintre cei mai mari producători agricoli și de alimente la nivel global. Rusia produce cantități enorme de materii prime pentru îngrășăminte, cum ar fi potasiu și fosfat, care permit plantelor și culturilor să crească. „Jumătate din populația lumii primește hrană ca urmare a îngrășămintelor... și dacă acestea nu ajung pe câmp la unele culturi, randamentul va scădea cu 50%”, a spus Holsether. „Pentru mine, nu se pune problema dacă intrăm într-o criză alimentară globală, ci cât de mare va fi criza”.

La doar câteva ore după ce Holsether a vorbit cu BBC, guvernul rus le-a cerut producătorilor interni să oprească exporturile de îngrășăminte. El a subliniat că aproximativ un sfert din materiile cheie folosite la îngrășăminte provin din Rusia. "Facem tot ce putem face în acest moment pentru a găsi și surse suplimentare. Dar cu un termen atât de scurt, efortul este limitat", a spus el. De asemenea, analiştii au avertizat că această mutare ar însemna costuri mai mari pentru fermieri şi recolte mai slabe. Acest lucru ar putea duce la costuri și mai mari pentru alimente. 

Materiile prime pentru îngrășăminte nu sunt singurul factor de luat în considerare. Sunt necesare cantități uriașe de gaz natural pentru a produce amoniac, ingredientul cheie al îngrășământului cu azot. Yara International se bazează pe cantități mari de gaz rusesc pentru fabricile sale europene. Anul trecut, a fost nevoită să suspende temporar producția pentru aproximativ 40% din capacitatea sa în Europa din cauza creșterii prețului gazelor.

Alți factori precum tarife mai mari de transport, sancțiunile împotriva Belarusului (un alt furnizor important de potasiu) și vreme extremă au determinat o creștere mare a prețurilor la îngrășăminte anul trecut, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor la alimente. Compania spune că face evaluări zilnice pentru menținerea aprovizionării și că este prea devreme pentru a spune dacă ar putea fi mai multe întreruperi.

Șeful Yara International spune că lumea trebuie, pe termen lung, să-și reducă dependența de Rusia pentru producția globală de alimente. „Pe de o parte, încercăm să menținem producția de îngrășăminte către fermieri pentru a menține randamentele agricole. În același timp... trebuie să existe o reacție puternică. Condamnăm invazia militară rusă în Ucraina.”

Directorul executiv al Yara International descrie războiul drept „o catastrofă peste o catastrofă”, subliniind cât de vulnerabil la șocuri este lanțul global de aprovizionare cu alimente. Va crește insecuritatea alimentară în țările mai sărace, adaugă el. „Trebuie să ținem cont de faptul că în ultimii doi ani, numărul de oameni care merg la culcare înfometați a crescut cu 100 de milioane... așa că este cu adevărat îngrijorător ca și acest lucru să vină pe deasupra.”

APPR: La grâu există cantităţi disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă

România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil, astfel, în ciuda restricţiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar şi au semănat, îngrijit şi strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu şi aproape 14 milioane tone de porumb, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), într-un comunicat remis luni Agerpres.

Potrivit sursei citate, la grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane tone, există la acest moment cantităţi disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă. Totodată, în cazul porumbului, fermierii din România depind în mare măsură de pieţele de export, deoarece nu există, la nivel naţional, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani şi pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană.

"APPR - Mândru că sunt fermier sprijină poziţia oficială exprimată azi (luni, n.r.) de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de a nu interveni pe piaţa cerealelor şi a nu restricţiona fluxurile comerciale ale României. Prin exporturile sale de produse agricole, ţara noastră este un furnizor important intra şi extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care şi l-a consolidat prin eforturi susţinute de-a lungul ultimelor 15 ani", se menţionează în documentul semnat de Cristina Cionga.

Conform sursei citate, din producţia anului de piaţă 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare excedentul este substanţial. În mod tradiţional, România exportă anual 5-7 milioane tone porumb boabe, din care 50% în UE şi 50% către ţările din Orientul Mijlociu şi Africa.

"Până la sfârşitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia şi Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piaţa globală 11 milioane tone de grâu şi 15 milioane tone de porumb. Aceste cantităţi vor trebui substituite de alte ţări producătoare care dispun de resurse de hrană - iar România poate contribui la ameliorarea situaţiei aprovizionând popoare din alte părţi ale lumii care trec printr-o ameninţare fără precedent. România trebuie sa rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piaţa liberă intracomunitară trebuie luată având in vedere obligaţiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situaţia trebuie evaluată continuu, dar precipitaţiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal", se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii APPR susţin că preţurile mărfurilor agricole "au escaladat, dar cel puţin în acelaşi ritm au escaladat preţurile la energie, combustibil şi alte inputuri agricole, de aceea este esenţial ca fermierii să-şi poată recupera costurile şi să aibă acces la resurse pentru a relua producţia în campania agricolă de primăvară".

Astfel, dacă va dori să achiziţioneze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitaţii la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR. "Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinere

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰