Video Efectele filmuleţelor scurte din social media asupra creierului. Pericolele pe care nu le bănuim
Un clip. Încă unul. Și încă unul. Degetul alunecă pe ecran aproape automat, iar telefonul servește următorul video ca pe o gustare rapidă pentru creier. Dar câteva minute se transformă ușor într-un maraton de scroll fără pauză. Un flux infinit de clipuri scurte care par inofensive. Doar că, în culise, ce pare doar divertisment de buzunar, ne face rău. Fiecare clip declanșează un nou vârf de dopamină, substanța care ne face să simțim plăcere și recompensă. Iar când recompensa vine la fiecare câteva secunde, creierul începe să ceară… încă un clip. Și încă unul.
Filmulețele scurte au devenit gustarea preferată a creierului. Problema? Creierul le învață rapid… și începe să le ceară tot mai des. Pentru că le asociază cu recompensa într-un mod similar dependențelor, cum ar fi alcoolul sau jocurile de noroc.
"Algoritmii deja îţi învaţă ţie plăcerile şi îţi dau cât mai mult din ce te atrage", explică un tânăr.
Iar dependența nu ține cont de vârstă.
Și chiar dacă știm că pierdem timpul… tot nu ne oprim. Pentru că aceste clipuri sunt construite exact ca să ne țină acolo.
"Nu ne dăm seama, dar facem asta în fiecare zi. Scrollul pe clipurile scurte ne afectează creierul. Atenția, răbdarea, starea de spirit. Studiile arată că oamenii petrec în medie 151 de minute pe zi pe astfel de videoclipuri, iar doar 35 de minute aprox. 260 de clipuri care pot duce la dependenţă", explică Oana Bogdan, reporter Observator.
De fapt, fiecare video este construit ca un mic magnet pentru atenția noastră.
"În primele trei secunde tu trebuie să ii oferi omului ceva ca să îl ţii acolo. În spatele acestui scroll sunt două clipuri care nu îţi plac şi unul care îţi place. Că tu mereu când dai scroll, să îţi vină unul după altul, să speri că vine ceva care să îţi placă", explică Sabina Nicola, expert social media.
Neurologii spun că exact această așteptare ne ține blocați în bucla scrollului. Fiecare swipe aduce un nou stimul, iar creierul primește constant doze de dopamină.
"Orice dependenţă are un anumit comportament care se repetă. O nevoie a psihicului de a linişti ori o anxietate, ori o stare de gol, ori un sentiment de plictiseală", explică Anca Botoalcă, psihoterapeut.
Pe termen lung, spun specialiștii, această avalanșă de stimuli scurți poate afecta capacitatea de concentrare. Activități precum cititul sau învățatul, care cer atenție susținută, devin din ce în ce mai greu de dus până la capăt.
"În cazul în care o persoană foloseşte în mod excesiv social media în cursul serii... probleme legate de impulsivitate, concentrare, dispoziţie tristă în majoritatea zilei, atunci când nu au acces la telefon", explică Matei Costin, medic psihiatru.
Specialiștii în sănătate digitală spun că există totuși câteva soluții simple: limite pentru aplicațiile de social media, pauze regulate de la telefon… și, poate cel mai important, fără scroll înainte de culcare. Pentru că uneori, cel mai sănătos swipe… este cel care închide aplicațiile.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
