Video Țările din jur au făcut studii ca să afle cum a crescut PIB-ul României de 7 ori în 30 de ani. Care a fost concluzia

Luna decembrie a fost marcată în tehnologie de lansarea ChatGPT, o platformă care se ”luptă” să înlocuiască Google-ul pe viitor și nu doar pe acesta, ci și multe meserii existente în momentul de față. Nu există posibilitate ca roboții să înlocuiască forța de muncă umană, însă ar putea transforma și simplifica meseriile, dar și să creeze locuri de muncă. Principala problemă la îndeplinirea acestui lucru este că școala nu furnizează oamenilor informațiile necesare pentru asemenea lucruri, iar în momentul în care se lovesc de ele, "trebuie să treacă printr-un proces de retraining", adică să învețe de la zero domeniul.

Răzvan Bologa, profesor universitar: Ce se va întâmpla cu aceste meserii este că ele vor fi transformate. Roboții, în general, creează locuri de muncă. Singura chestiune care pune probleme e faptul că aceste noi locuri de muncă solicită cunoștințe pe care școala actuală nu le furnizează și oamenii trebuie să treacă printr-un proces de retraining. Însă noi nu trebuie să ne temem de roboți. Roboții generează foarte multe locuri de muncă în momentul când sunt introduși.

Ce este ChatGPT

Vezi și

ChatGPT este o platformă cu care dialoghezi. Formatul de dialog face posibil ca ChatGPT să răspundă la întrebări, să-și recunoască greșelile, să conteste premisele incorecte și să respingă anumite cereri neadecvate. Este antrenat să urmeze instrucțiuni clare și să ofere răspunsuri foarte detaliate la ceea ce utilizatorul întreabă. Platforma este foarte bine actualizată și cuprinde informații existente pe Google până în 2021.

Răzvan Bologa, profesor universitar: Tehnic vorbind, platforma ChatGPT este un procesator de limbaj natural care este capabil să genereze limbaj. Practic, astfel de tehnologii există de mult timp, s-a întâmplat ca în momentul de față să devină cunoscută tehnologia ChatGPT. Se spune că nivelul de dezvoltare al unui sistem de inteligență artificială ajunge la un nivel acceptabil în momentul în care trece acest test, zis și testul Turing în domeeniul științific, în care tu vorbești cu mașina și nu-ți dai seama dacă vorbești cu un om sau cum mașina respectivă. ChatGPT s-a apropiat destul de mult de nivelul ăsta, adică poate să facă lucruri pe care în mod tradițional le făceau doar oamenii.

Platforma ChatGPT are un real succes.Potrivit unei statistici, Netflix a muncit trei ani pentru a ajunge la un milion de utilizatori, în timp ce ChatGPT a reușit această performanță în cinci zile. Are capacitatea inclusiv de a scrie un articol, la cererea utilizatorului, despre un eveniment sau despre o persoană. Este un articol care nu se va repeta și va parea că este făcut cu mintea persoanei care l-a solicitat. Poate face eseuri, rezumate, compuneri, în doar câteva secunde, despre aproape orice subiect.

Cum se adaptează profesorii la o astfel de tehnologie

Răzvan Bologa spune că oameniilor le este teamă de astfel de tehnologii inteligente, dar dezvoltarea inteligenței artificale va duce oamenirea la un alt nivel. În general, cei care sunt reticenți în ceea ce privește astfel de tehnologii sunt cei care încă sunt adepții metodelor vechi de predare, scriere sau învățare. 

Răzvan Bologa, profesor universitar: Pentru profesori, platformele ChatGPT ajută foarte mult, pentru că elimină repetitivitatea. Oamenilor le e teamă de aceste platforme din cauza faptului că pot să facă sarcini repetitive. Lucrurile pe care noi le făceam utilizând creierul uman în mod repetitiv pot fi acum automatizate. Dezvoltarea inteligenței artificiale va duce oamenii spre zona realmente creativă. Nu vor dispărea jurnaliștii, nu vor dispărea profesorii, nu vor dispărea artiștii. Chiar dimpotrivă, ei se vor înmulți. Diferența e că în loc să mai scrie articole cu tastatura sau cu mașina de scris, jurnaliștii moderni vor scrie cu instrumente de inteligență artificială. Cei care trebuie să teamă de aceste instrumente ale inteligenței artificiale sunt probabil cei care se bazează pe metoda tradițională de a scrie articole.

Dan Pavel: Este pregătită lumea pentru o astfel de experiență?

Inteligența artificială ar putea să înlocuiască într-un timp foarte scurt tot ceea ce știu oamenii despre învățământ. Este important ca omul să nu refuze implementarea tehnologiei în viața lui. Oamenii trebuie să se adapteze la tehnologia AI, care va genera multe oportunități.

Răzvan Bologa, profesor universitar: În momentul de față, Ministerul Educației are în implementare o tehnologie gen ChatGPT și practic, începând cu toamna lui 2023, fiecare profesor din România va avea la dispoziție un asistent virtual de învățare pe care îl poate folosi. Probabil că va fi un număr limitat de cadre didactice care va folosi acest asistent. Probabil unii se vor și teme în mod nejustificat de el, într-o primă fază. Tehnologiile ce țin AI nu sunt acolo ca să înlocuiască oamenii. Chiar dacă vor fi oameni care își vor pierde locul de muncă, vor fi în general persoanele care refuză progresul. Dacă omul nu refuză progresul, nu refuză evoluția tehnologică, va avea doar de câștigat. Cei care devin tradiționaliști, cei care refuză progresul, cei care vor să păstreze scrisul pe tablă, să interzică copilului să vină cu telefonul la școală, e probabil să aibă dificultăți.

Cât ar dura ca acest timp de proiect să se extindă în toată țara?

Răzvan Bologa, profesor universitar: Există deja în multe sate tehnologia de asistenți virtuali de învățare similară cu acest ChatGPT. În cadrul programului RomâniaTechNation o serie de sponsori privați au finanțat încă din anul 2018 crearea unei competiții de robotică și pentru că nu erau foarte multe cadre didactice care se pricepeau la robotică, s-au creat lecții cu un asistent virtual de învățare și a avut 60.000 de utilizatori. Peste 1.700 de profesori au îmbrățișat tehnologia, pentru că au descoperit că de fapt le făcea viața mai ușoară și făceau proiecte extraordinar de interesante.Sunt foarte multe cadre didactice din zone rurale, din localități îndepărtate, unde nu exista competență.

Tehnologia, ”secretul” creșterii PIB-ului României după Revoluție

După spusele profesorului universitar, societatea românească a reușit să evolueze foarte mult în ultimii 30 de ani, mai mult decât alte țări precum Ucraina, Ungaria, Bulgaria sau Serbia. 

Răzvan Bologa, profesor universitar: Dacă ne uităm la societatea românească, a progresat foarte mult în ultimii 30 de ani, comparativ cu țările din regiune și dacă vă uitați la Produsul Intern Brut al României, a crescut de aproape șapte ori în ultmii 30 de ani. Există studii destul de serioase, de obicei făcute de țările din jur, de ce România a avut un astfel de succes și nu l-au avut alte țări. Ungaria n-a avut un astfel de succesc, Ucraina n-a avut un asttfel de succes, Bulgaria, Serbia. Au crescut mult mai puțin decât România. Singura concluzie la care au ajuns studiile respective este faptul că România a mizat foarte mult pe tehnologie. Și oamenilor le place tehnologia în România. Nu există o poziție așa puternică ca în alte țări, pentru că această tehnologie a produs foarte multă bogăție în ultimii 30 de ani și sunt mulți români care au ajuns să-și împunătățească condiția atât materială, cât și spirituală, ca urmare a progresului tehnologic. Eu cred că România va adopta mult mai repede tehnologia decăt alte țări, pentru că are acest precedent, această reușită din ultimele trei decenii, datorată înspecial tehnologiei.

Poate înlocui o platformă de tip ChatGPT Google-ul?

Deși extrem de dotată din punct de vedere al datelor, ChatGPT nu ar putea să înlocuiască niciodată Google-ul, asta pentru că sunt două platforme total diferite. Google este "o infrastructură care indexează tot ce este pe internet și strânge date din miliarde de site-uri web", în timp ce ChatGPT este "o rețea neuronală care a fost pre-antrenată folosind informații care, de fapt, au fost strânse de motoarele de căutare gen Google". 

Răzvan Bologa, profesor universitar: Nu, nu cred așa ceva. Printre altele, ChatGPT nu ar fi existat dacă nu ar fi Google. Nu există posibilitatea înlocuirii Google, sunt două lucruri total diferite. Dacă Google este o enormă infrastructură care indexează tot ce este pe internet și strânge practic date din miliarde de site-uri web, ChatGPT este pur și simplu o rețea neuronală care a fost pre-antrenată folosind aceste informații care, de fapt, au fost strânse de motoarele de căutare gen Google. ChatGPT pur și simplu oferă răspunsuri foarte generale. Niciodată pe ChatGPT nu o să poți să obții un răspuns specific, decât dacă cineva l-a publicat pe internet.

Răzvan Bologa, profesor universitar: Există însă o amenințare puternică a AI-ului, împotriva ordinii tradițional-industriale a lucrurilor. Adică tot ce înseamnă clasa tradițională la școală, compunerea, comentariul la Română, Bacalaureatul, toate astea le poate face foarte ușor un ChatGPT. Pentru că de fapt noi dăm aceleași compuneri de 50 de ani la copii, dăm aceleași exerciții de 50 de ani, dăm aceleași explicații la materii gen Biologie. Le poți foarte ușor încapsula într-un sistem de machine learning. Și copilul le ia de acolo și le ia mult mai bine.

Va schimba această tehnologie modul în care comunicăm între noi?

Tehnologia artificială va ajunge să schimbe tot ceea ce oamenii cunosc acum ca fiind normalitate. După spusele profesorului, mersul la birou, orele de muncă, trezitul de dimineață, toate vor dispărea. Genul de joburi care se bazează pe vechea "lege" care susține că omul trebuie să îndeplinească task-uri și să lucreze după un program vor dispărea.

Răzvan Bologa, profesor universitar: Absolut, va schimba foarte mult. Pentru că genul ăsta de job, te trezești dimineața, mergi la birou, stai opt ore și te întorci acasă, va fi istorie. Vom vedea o zonă de Gig Economy în care omul trebuie să devină un creator. Adică, omul nu mai este un simplu executant. Toată economia din ultimii 200 de ani în Occident și 100 de ani în Zona Europei de Est s-a bazat pe conceptul ăsta că omul trenuie să execute lucruri. Are un șef, are o rutină și o fișă a postului și trebuie să facă în mod repetitiv, ca un roboțel, aumite chestii. Genul ăsta de joburi nu vor mai exista, pentru că sunt foarte ușor de automatizat. Noi, oamenii, vom avea o viață mult mai bună în viitor. Vom trăi mai mult, vom mânca mai bine, vom fi mai sănătoși.

Un alt punct de vedere susținut de Răzvan Bologa este faptul că și educația și modul ei de predare se va schimba total. Din punctul său de vedere, copiii nu ar trebui să învețe să scrie pe hârtie, pentru că nu este relevant în epoca inteligenței artificiale și "e o enormă risipă de energie". 

Răzvan Bologa, profesor universitar: Modelele industriale de business, cele cu care ne-am obișnuit, nu au însă viitor. E o surpiză, de exemplu, să-i spui unui părinte astăzi că n-ar mai trebui să-și învețe copiii să scrie pe hârtie. Acest exercițiu al scrisului de mână nu are niciun sens în epoca inteligenței artificiale și a computerelor cuantice. După părerea mea, e o enormă risipă de energie. Avem tot felul de logopezi care spun că un copil are o problemă, de fapt el e probabil mult mai adaptat realităților actuale decât am crede noi. El vede lucrurile altfel și le vede foarte bine, dar totuși, modelele noastre comportamentale ne fac să considerăm că acel copil are o problemă și ne apucăm să-l și tratăm.

Schimbările ar trebui să înceapă din sistemul educațional, asta pentru că școala continuă să educe copii după modelul vechi cu care a fost educată fiecare generație. Generațiile actuale au alt tip de găndire și de percepere a lucrurilor, iar modul de predare ar trebui să fie adaptat în funcție de modul în care evoluează tehnologia. Pensiile sunt un alt aspect care ar putea fi afectat dacă lumea nu se adaptează tehnologiei. Cu mijloacele de producție actuale nu există posibilitatea ca 4 milioane de tineri să plătească pensiile a 9 milioane de oameni, cum arată previzunile pe următorii 50 de ani. Încă un motiv pentru a evolua tehnologic, spune profesorul. 

Răzvan Bologa, profesor universitar: Școala educă în continuare oameni pentru lumea de ieri. După părerea mea, primul lucru unde ar trebui să începem să facem schimbările sunt școlile și bibliotecile. Este un nonsens să educă copiii de azi pentru lumea de ieri. Nu e obligatoriu să scriem textul cu pixul pe hârtie, cum am fost obișnuiți noi. Formele simple de inteligență artificială sunt niște instrumente care ne ajută. Noi o să avem o problemă foarte mare ca oameni, când generația mea va ajunge la pensie. Vor fi extraordinar de mulți bătrâni și puțini tineri. Nu va fi posibil ca actualul sistem de pensii și asigurări sociale să fie menținut în funcțiune de către un număr atât de mic de tineri. În România vor fi probabail 9 milioane de pensionari undeva în vreo 30 de ani și vor fi în jur de 3-4 milioane de tineri. Cu actualele mașini și mijloace de producție nu este posibil ca 3-4 milioane de tineri să întrețină 9 milioane de pensionari și din cauza asta e nevoie ca să evoluăm tehnologic, ca să progresăm. Însă, dacă progresul ăsta trece dincolo de limitele eticii, poate deveni cât se poate de periculos.

Cum trebuie învățați copiii să acceseze internetul

Răzvan Bologa, profesor universitar: Copiii ar trebui expuși controlat. Dacă un copil este expus prea mult la astfel de tehnologii, îi va dăuna. Dacă este expus prea puțin, de asemenea îi va dăuna. Ar trebui expuși controlat, undeva începând cu vârsta de opt ani, iar undeva prin clasa a 4-a, a 5-a ar trebui să primească plăci grafice de joacă. Vezi astăzi copiii care primesc cadou de la părinți, de pe la vârsta de șase anișori, un RTX 3080. E ca și cum ai pune o bombă în mâinile copilului respectiv, pentru că el va fi expus la o lume pe care n-o poate înțelege și n-o poate digera. A ducă însă un copil dincolo de clasa a 5-a, a 6-a fără a îi da instrument înseamnă a îi dăuna. Înseamnă a îl priva de acces la o lume în care el poate să învețe foarte multe.

De ce nu au succes platformele educative

Răzvan Bologa, profesor universitar: Profesorii și cadrele didactice nu încarcă conținut în acest spațiu cibernetic. Tot conținutul nostru educațional e în mare parte pe hârtie. Chiar dacă avem niște materiale digitale, sunt tot versiuni scanate sau PDF-uri ale manualelor de pe hârtie. Avem foarte puțin conținut care e realmente atractiv pentru copii. Și atunci, ei navigând pe YouTube și prin alte părți, de fapt, ascultă tot felul de vagabonzi cibernetici care le vorbesc tot felul de lucruri. Însă, nu e neapărat vina YouTube-ului că se întâmplă lucrul ăsta, e mai degrabă vina cadrelor didactice care nu încarcă un conținut educațional bun în mediile respective, deoarece copiii s-ar uita. Sfatul meu către părinți este să-și lase copiii în mod controlat să se joace, să le dea laptopuri uzuale începând cu vârsta de 6-7 anișori și să le dea plăci grafice și dispozitive de înaltă performanță undeva prin clasa a 5-a. Social media nu mai devreme de 12 ani. Elevii vor fi interesați de un social media diferit de al nostru, ei nu se vor duce pe Facebook.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰