Alegeri SUA 2024. Donald Trump este primul candidat condamnat din istoria Statelor Unite

Pierderea alegerilor pentru cea mai înaltă funcție este o lovitură puternică pe care niciun candidat nu o uită. Miza pentru Donald Trump, care candidează împotriva Kamalei Harris pentru fotoliul de la Casa Albă, este una mult mai mare.

Alegeri SUA 2024. Donald Trump, primul candidat condamnat din istoria SUA

Trump a fost al treilea preşedinte din istoria SUA care a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor şi singurul preşedinte care a fost pus de mai multe ori sub acuzare: în 2019 - pentru abuz de putere şi obstrucţie a Congresului în legătură cu scandalul Ucrainei; în 2021 - pentru "incitare la insurecţie" în legătură cu asaltarea Capitoliului Statelor Unite de către o mulţime violentă de susţinători ai lui Trump, în timp ce Congresul s-a întrunit în sesiune comună pentru a număra voturile de la alegerile prezidenţiale din 2020. Ambele puneri sub acuzare s-au încheiat prin achitarea lui de către Senatul Statelor Unite. În august 2023, Donald Trump a fost din nou pus sub acuzare, fiind acuzat de complot pentru a rămâne la putere, în ciuda înfrângerii la alegerile din 2020, informează CBS.

Dosarul "Bani contra tăcere"

În mai 2024, un juriu din New York l-a găsit pe Donald Trump vinovat de 34 de infracţiuni de falsificare a înregistrărilor comerciale, devenind astfel primul fost preşedinte american condamnat pentru o infracţiune. Sentinţa, ce urma să fie pronunţată în iulie, apoi în septembrie, a fost amânată succesiv. Trump ar fi încercat să-i dea 130.000 de dolari actriţei din filme pentru adulţi Stormy Daniels ca să păstreze tăcerea cu privire la o relaţie amoroasă pe care ar fi avut-o în 2006.

Cazurile "consiliului special". Alegerile din 2020

Trump a fost inculpat în august 2023 într-un caz introdus de avocatul special Jack Smith. El a fost acuzat de patru capete de acuzare care decurg din comportamentul său, după alegerile din 2020. A fost acuzat de complot, pentru a rămâne la putere, în ciuda înfrângerii la alegerile din 2020. Cazul s-a oprit atunci, deoarece Trump a adus o cerere de imunitate prezidențială la Curtea Supremă, care a decis că foștii președinți sunt protejați de urmărirea penală pentru acte oficiale comise în timp ce se aflau la Casa Albă. 

Manipularea documentelor

Avocatul Jack Smith a analizat, de asemenea, o urmărire penală într-o instanță federală din Florida, în care Trump este acuzat că a manipulat greșit înregistrările guvernamentale sensibile după ce a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021.

Acest caz a fost respins în iulie de judecătorul Aileen Cannon. Echipa lui Trump a profitat de decizia ei și a susținut că oferă motive pentru a respinge în mod similar cazul electoral pe care Jack Smith l-a adus. Argumentele ambelor părți pot fi în zadar dacă Trump câștigă alegerile, potrivit analistului juridic CBS News Rikki Klieman, care a spus că Departamentul de Justiție al administrației sale va renunța probabil la cazurile.

"Dacă Donald Trump devine președinte al Statelor Unite, ar urma în mod logic ca procurorul său general și noul Departament de Justiție să respingă cazurile pe care le-a adus avocatul special Jack Smith”, a spus Klieman. 

Alegeri SUA 2024. Ce se întâmplă cu cazurile penale ale lui Trump dacă câștigă

Dacă se va întoarce la Casa Albă, Trump a promis că îl va concedia pe Jack Smith, consilierul special care a introdus două cauze federale împotriva lui,"în două secunde"; el a spus că va pedepsi procurorii și judecătorii care îi supraveghează cazurile.

"Este atât de ușor – l-aș concedia în două secunde", a spus Trump în timpul unui interviu radio din 24 octombrie, scrie CBS. Trump va evita probabil consecințe grave pentru oricare dintre acuzațiile penale cu care se confruntă în continuare.

"Dacă câștigă, spune la revedere tuturor cazurilor penale", a spus Karen Friedman Agnifilo, care anterior a fost șef al secției de proces a procurorului districtual din Manhattan, scrie ABC.

"Cauzele penale s-au încheiat, fie că este vorba despre legal sau practic", a adăugat Friedman Agnifilo, care a spus că o victorie a lui Trump ar fi o "un bilet de ieșire din închisoare" pentru fostul președinte. Dacă pierde alegerile, Trump se confruntă cu ani de proceduri judiciare, sute de milioane de pedepse civile și posibilitatea de a ajunge la închisoare, începând cu sentința pentru dosarul său penal din New York pe 26 noiembrie.

Viața politică a lui Donald Trump

Într-un interviu din 1980, Trump, în vârstă de 34 de ani, descria politica drept "o viaţă foarte rea" şi spunea că "cei mai capabili oameni" aleg în schimb lumea afacerilor. Totuşi, în 1987, a început să se gândească la o candidatură prezidenţială. Pentru scurt timp, a analizat posibilitatea de a se înscrie în cursa din 2000 cu Partidul Reformator, apoi din nou în 2012 ca republican.

Trump a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai „birth-erismului”, teoria conspiraţiei care pune sub semnul întrebării dacă Barack Obama s-a născut în SUA. El nu a recunoscut că a fost o minciună până în 2016 şi nu şi-a cerut niciodată scuze. Abia în iunie 2015, Trump a anunţat oficial o candidatură la Casa Albă, declarând că visul american a murit, dar promiţând să "îl aducă înapoi mai mare şi mai bun", scrie News.ro.

În discursul său, Trump şi-a etalat averea şi succesul în afaceri, a acuzat Mexicul că trimite droguri, infracţiuni şi violatori în SUA şi a promis că va face ţara să plătească pentru un zid la frontieră.

Apariţiile dominante pe scena dezbaterilor şi platforma politică plină de controverse au atras în egală măsură fani adoratori şi critici feroce, precum şi un torent de atenţie din partea mass-media. Sub sloganul de campanie „Make America Great Again” (MAGA), el şi-a depăşit cu uşurinţă rivalii din Partidul Republican pentru a se confrunta cu democrata Hillary Clinton.

Campania novicelui a fost marcată de controverse, inclusiv o casetă audio scursă în presă în care se lăuda cu abuzuri sexuale şi a rămas în urma contracandidatei sale în sondajele de opinie în timpul alegerilor generale.

Cu toate acestea, Trump a avut ultimul cuvânt de spus în faţa experţilor şi a instituţiilor de sondare a opiniei publice odată cu victoria sa uimitoare asupra unui politician veteran. A depus jurământul în calitate de al 45-lea preşedinte al ţării la 20 ianuarie 2017.

Președintele Donald Trump 

Încă din primele ore ale mandatului, preşedintele a adus un dramatism de neegalat funcţiei, făcând adesea anunţuri oficiale pe Twitter (acum X) şi ciocnindu-se deschis cu liderii străini.

El s-a retras din acorduri climatice şi comerciale majore, a interzis călătoriile din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, a emis alte restricţii dure privind imigraţia, a lansat un război comercial cu China, a aplicat reduceri fiscale record şi a remodelat relaţiile cu Orientul Mijlociu.

Timp de aproape doi ani, un procuror special a investigat presupusa coluziune dintre campania Trump din 2016 şi Rusia. Treizeci şi patru de persoane au făcut obiectul unor acuzaţii penale - pe teme precum pirateria informatică şi infracţiuni financiare - dar nu şi Trump. Ancheta nu a stabilit existenţa unei coluziuni penale.

La scurt timp după aceea, Trump a devenit cel de-al treilea preşedinte al SUA din istorie care a fost pus sub acuzare, din cauza acuzaţiilor că a făcut presiuni asupra unui guvern străin pentru a obţine informaţii confidenţiale despre rivalul democrat Joe Biden. El a fost pus sub acuzare de o Cameră a Reprezentanţilor condusă de democraţi, dar a fost achitat de un Senat condus de republicani.

Anul său electoral 2020 a fost dominat de pandemia de coronavirus. S-a confruntat cu critici intense pentru modul în care a gestionat criza, în timp ce SUA era lider mondial în ceea ce priveşte numărul de decese şi de infecţii, precum şi pentru comentarii controversate, cum ar fi sugestia de a cerceta dacă virusul ar putea fi tratat prin injectarea de dezinfectant în organism.

A fost nevoit să ia o pauză de la campania electorală în octombrie, după ce a fost diagnosticat el însuşi cu Covid-19.

Deşi a primit în cele din urmă 74 de milioane de voturi - mai multe decât orice alt preşedinte american în funcţie - a pierdut cursa în faţa lui Biden cu peste şapte milioane de voturi.

Din noiembrie 2020 până în ianuarie 2021, el şi-a amplificat afirmaţiile despre voturi furate şi fraudă electorală generalizată - afirmaţii care au fost respinse în peste 60 de procese.

Refuzând să accepte rezultatele, Trump şi-a adunat susţinătorii la Washington la 6 ianuarie, îndemnându-i să se adune la Capitoliu în momentul în care victoria lui Biden urma să fie certificată oficial de Congres. Acest miting a degenerat într-o revoltă care a pus în pericol legislatorii şi propriul său vicepreşedinte şi a condus la o a doua destituire istorică. Trump a fost din nou achitat de Senat, deşi la limită.

Acţiunile sale din acea zi sunt acum în centrul a două dosare penale.

Revenirea pe scena politică

Cariera politică a lui Trump părea ca şi moartă după luarea cu asalt a Capitoliului. Donatorii şi susţinătorii au jurat să nu îl mai sprijine niciodată şi chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi ai săi l-au renegat public. El a lipsit de la inaugurarea succesorului său şi şi-a mutat familia în Florida, dar, cu o armată loială de fani care încă îl susţin, şi-a păstrat o influenţă masivă asupra Partidului Republican.

Poate cea mai durabilă moştenire a preşedinţiei sale a venit după încheierea acesteia - când cei trei judecători de dreapta pe care îi numise la Curtea Supremă au consolidat o majoritate conservatoare care a contribuit la sfârşitul a aproape 50 de ani de drept naţional la avort.

În ciuda faptului că a fost învinovăţit pentru rezultatele slabe ale republicanilor la alegerile intermediare din 2022, Trump şi-a anunţat o nouă candidatură la preşedinţie şi a devenit în curând candidatul principal al partidului său.

Mai mult de o duzină de adversari, inclusiv fostul său vicepreşedinte, l-au contestat în această cursă, dar nu au reuşit, deoarece Trump a evitat scena dezbaterilor şi şi-a îndreptat tirul asupra lui Biden. Trump a început cursa pentru alegerile generale confruntându-se cu 91 de capete de acuzare în patru dosare penale, însă strategia sa de amânare a cauzelor legale a reuşit în mare măsură. Trei cazuri nu vor mai avea loc acum înainte de alegeri, iar sentinţa sa în New York - cu privire la probabil cel mai slab set de acuzaţii - a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie.

La 13 iulie, un bărbat înarmat în vârstă de 20 de ani a încercat să îl asasineze pe Trump în timpul unui miting de campanie în Butler, Pennsylvania. Thomas Matthew Crooks a tras opt focuri cu o puşcă de tip AR de pe un acoperiş din apropiere, rănindu-l pe Trump în lobul urechii drepte, înainte ca atacatorul să fie ucis de forţele de ordine.

Câteva zile mai târziu, la Convenţia Naţională Republicană, partidul l-a copleşit cu laude la adresa sa şi l-a încoronat oficial candidat republican la preşedinţie pentru a treia oară consecutiv, stabilind o aparentă ocazie de revanşă în faţa lui Biden. Un preşedinte cu o nepopularitate istorică, mandatul democratului a fost marcat de plusuri economice şi de infrastructură post-pandemice, dar şi de o inflaţie ridicată, creşterea imigraţiei ilegale şi haos în politica externă.

După ce Biden s-a dat la o parte şi a sprijinit-o pe adjuncta sa, Kamala Harris, Trump a încercat să o lege de eşecurile administraţiei - cu un succes mediocru. Sondajele naţionale indică faptul că, în timp ce dna Harris a galvanizat alegătorii liberali şi a strâns milioane de dolari, cursa este extrem de strânsă. Iar Trump le-a spus susţinătorilor săi că 5 noiembrie 2024 - data alegerilor din SUA - va fi "cea mai importantă dată din istoria ţării".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰