Donald Trump, primul condamnat penal reales președinte. Ce se va întâmpla cu dosarele sale

Donald Trump a fost reales la Casa Albă, deşi are o condamnare penală în primă instanţă şi așteaptă sentinţa în dosarul denumit de presa americană "Hush Money", adică "bani pentru tăcere" referitor la starleta Stormy Daniels. Este o situaţie extraordinară, relatează CNN. Niciodată până acum un inculpat penal nu a fost ales în cea mai înaltă funcție din stat.

Trump a spus de mai multe ori că intenționează să-l concedieze pe procurorul special Jack Smith și să pună capăt dosarelor în care este acuzat că a încercat să răstoarne alegerile prezidențiale din 2020 și că a manipulat greșit documente clasificate. "În mod clar, eforturile agresive pentru a amâna aceste dosare cât mai mult posibil au dat roade", a spus Jessica Levinson, profesor de drept constituțional la Facultatea de Drept din Loyola.

Dosarul "Hush Money" din New York

În dosarul "Hush Money", sentința a fost amânată în luna septembrie pentru după alegeri. Trump este programat să se prezinte la un tribunal din New York pe 26 noiembrie, dar avocații lui vor cere cel mai probabil judecătorului să amâne iar sentința acum că a fost reales președinte. Trump a fost găsit vinovat în luna mai pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de fals în acte contabile comis pentru a încerca să disimuleze plăţi menite să obţină tăcerea unei foste starlete porno, Stormy Daniels, cu care Trump ar fi avut o aventură. (Trump neagă aventura.)

Nu este clar dacă sentinţa în acest caz va mai fi anunţată. Judecătorul Juan Merchan și-a dat un termen limită, data de 12 noiembrie, pentru a decide dacă anulează condamnarea din cauza deciziei Curții Supreme din această vară. Curtea a stabilit pe 1 iulie că pentru activitățile fundamentale ale unui președinte există o imunitate absolută, iar pentru alte acțiuni oficiale există un potenţial de imunitate, lăsând instanțelor inferioare să decidă asupra distincțiilor.

Dacă judecătorul decide să păstreze condamnarea, avocații lui Trump vor cere amânarea sentinței pentru a putea face apel. Dacă nu primesc amânarea sentinţei, avocații săi vor face recurs pe decizia privind imunitatea, urmând să ajungă eventual până la Curtea Supremă a SUA pentru a cere amânarea, ceea ce ar putea dura luni de zile.

Dacă Merchan merge mai departe cu sentinţa, Trump ar putea primi până la patru ani de închisoare, dar judecătorul nu este obligat să-l condamne pe președintele ales la închisoare și ar putea impune o pedeapsă mai mică, cum ar control judiciar, arest la domiciliu, muncă în folosul comunității sau amendă.

Orice sentință ar primi, lucrurile vor fi complicate de faptul că Trump urmează să preia mandatul pe 20 ianuarie 2025. Avocații lui Trump pot face apeluri ridicând probleme constituționale prin care să conteste puterea unui judecător de stat de a condamna un președinte ales, ceea ce ar putea bloca cazul în instanțe ani de zile. Deoarece nu este caz federal, Trump nu are puterea de a se graţia anul viitor, după ce va depune jurământul.

Dosarele federale din Washington și Florida

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă va avea cel mai mare impact asupra celor două dosare penale federale deschise împotriva lui de procurorul special Jack Smith în Washington, DC și Florida. De la deschiderea dosarelor în 2023, principala strategie juridică a lui Trump a fost să amâne procesele până după alegeri, astfel încât, dacă va fi ales, să-l poată concedia pe Smith, pentru a opri cele două cazuri.

La sfârșitul lunii octombrie, Trump a spus că va face un astfel de pas fără nicio ezitare. "Oh, este atât de ușor. Este atât de ușor", a spus Trump când a fost întrebat dacă s-ar "graţia" sau "l-ar concedia pe Jack Smith" în cazul în care va fi reales. "L-aș concedia în două secunde", a spus Trump. Demiterea lui Smith ar permite Departamentului de Justiție și procurorului general să renunțe la acuzațiile împotriva lui Donald Trump și să pună capăt cauzelor în instanță.

Până în ziua Inaugurării, pe 20 ianuarie, Smith are timp să își cântărească opțiunile. Rămâne de văzut dacă Departamentul de Justiție consideră că un președinte ales are aceeaşi protecție împotriva urmăririi penale ca un președinte în exercițiu. CNN susţine că viitorul cazurilor depinde de acest detaliu.

Procurorul Smith nu ar intenţiona să închidă aceste dosare dacă nu primeşte ordin să o facă sau dacă nu este concediat de Trump. Conform legii federale, Smith trebuie să furnizeze procurorului general un raport confidențial despre activitatea biroului său înainte de a părăsi postul.

În dosarul din DC, Smith l-a acuzat pe Trump că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020. Cazul a fost blocat luni de zile, în timp ce Trump a făcut presiune asupra instanțelor federale să-i acorde imunitate prezidențială, iar în iulie, Curtea Supremă a emis o hotărâre istorică prin care îi acordă o anumită imunitate.

Judecătorul federal care supraveghează procesul analizează dacă acţiunile lui Trump aflate în centrul cazului sunt protejate de imunitate, după ce luna trecută procurorii au argumentat că decizia Curţii Supreme nu ar trebui să aibă impact asupra dosarului.

În dosarul din Florida, Smith îl acuză pe Donald Trump că a luat în mod ilegal documente secrete de la Casa Albă și că nu a predat materialele când a fost somat de justiţie. În iulie judecătoarea Aileen Cannon a anulat întreaga procedură, dar procurorii au făcut apel la decizia ei care a stabilit că numirea lui Smith de către procurorul general Merrick Garland a încălcat Constituția.

Dosarul din Georgia

Soarta acestui dosar penal depinde în mare măsură dacă procuroarea districtuală din Fulton, Fani Willis, o democrată, este descalificată să conducă cazul după ce s-a aflat că a avut în trecut o relaţie amoroasă cu un coleg procuror. Dar chiar dacă i se permite  să-l judece pe Trump în continuare, cazul este cu certitudine în pericol după ce a fost reales.

Concret, acuzațiile penale că Trump a încercat să răstoarne rezultatele alegerilor din 2020 în Georgia sunt suspendate cât timp un tribunal decide dacă o va descalifica pe Willis. O hotărâre în acest sens nu ar urma să se producă mai devreme de 2025. 

Dacă Willis este înlăturată, este puțin probabil ca un alt procuror să vrea să preia cazul, iar dosarul cel mai probabil va muri, scrie CNN. Este improbabil ca un judecător de stat să permită continuarea cazului cât timp Trump este președinte și, în acest scenariu, avocații lui Trump vor încerca anularea sa.

Nu este clar dacă un procuror la nivel de stat, precum Willis, poate acuza un președinte în exercițiu. Victoria lui Trump o obligă acum pe Willis să se confrunte cu această problemă constituțională, pe lângă cele juridice existente care au aruncat deja în incertitudine viitorului cazului din Georgia.

Procesele civile ale lui Donald Trump

Donald Trump se mai confruntă şi cu o serie de procese civile, nu penale, inclusiv cele referitoare la rolul său în atacul de la Capitoliul din 2021, două cazuri de defăimare la adresa scriitoarei E. Jean Carroll și un dosar tot civil de fraudă deschis în New York unde procurorul general l-a obligat să plătească o amendă de aproape 454 de milioane de dolari.

În septembrie, curțile de apel de stat și federale din New York au început audieri pentru două dintre apelurile lui Trump. Trump a pierdut în fața lui Carroll două procese de calomnie în 2023 și 2024 în instanța federală, după ce un juriu l-a considerat vinovat de abuzul sexual şi defăimare. Două jurii au decis ca E. Jean Carroll să primească despăgubiri de 5 milioane de dolari și 83 de milioane de dolari.

Un tribunal federal a judecat în septembrie apelul lui Trump de a respinge primul verdict. Instanța nu a emis încă o decizie. Tot în septembrie, un tribunal de stat a judecat apelul făcut de Trump la decizia referitoare la amenda de 454 de milioane de dolari după ce un judecător a stabilit că el, fiii săi adulți și compania sa au umflat în mod fraudulos valoarea activelor lui Trump pentru a obține un împrumut mai bun și taxe de asigurare.

Curtea de apel formată din cinci judecători a lăsat impresia că este deschisă să reducă cel puțin amenda aplicată lui Trump, deși încă nu a emis o decizie. Decizia poate fi atacată la cea mai înaltă instanță de apel din New York.

Trump se confruntă în continuare cu o serie de procese civile intentate de parlamentari democrați pentru rolul său în atacul de la Capitoliu din 2021. Este posibil ca toate aceste cazuri să continue, chiar dacă Trump preia al doilea mandat la Casa Albă.

Într-o hotărâre a Curții Supreme din 1997, rezultată dintr-un proces civil în care era implicat președintele de atunci Bill Clinton, judecătorii au decis în unanimitate că președinții în exercițiu nu pot invoca imunitatea prezidențială pentru a evita litigii civile în timpul mandatului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰