Mii de agresori sexuali din Marea Britanie ar putea primi medicamente care le reduc libidoul

Prof. Belinda Winder, care a evaluat utilizarea medicamentelor de suprimare a libidoului în penitenciare, a afirmat că aproximativ unul din patru infractori sexuali, adică 3.750 de deţinuţi în prezent, ar putea fi luaţi în considerare pentru acest tratament.

Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian că administraţia condusă de Andy Burnham doreşte să extindă utilizarea voluntară a medicamentelor care suprimă libidoul, în contextul eforturilor de a atenua criza supraaglomerării închisorilor.

Cu toate acestea, miniştrii reevaluează în prezent dacă să dea curs angajamentului luat de Shabana Mahmood de a analiza posibilitatea castrării chimice obligatorii a infractorilor sexuali care au comis infracţiuni grave, precum pedofilii şi violatorii.

Aproximativ 15.000 de deţinuţi din Anglia şi Ţara Galilor îşi ispăşesc pedeapsa pentru infracţiuni sexuale, iar peste 850 de bărbaţi sunt arestaţi lunar sub suspiciunea de abuz sexual asupra copiilor comis online.

Un program pilot, denumit "MMPSA" (Medication to Manage Problematic Sexual Arousal Treatment Pathway), va fi extins de la 10 la 20 de închisori în luna noiembrie. Următoarea fază se va extinde din sud-vestul Angliei în două regiuni suplimentare ale Serviciului Naţional de Sănătate (NHS), respectiv nord-vestul şi nord-estul.

Programul vizează infractorii sexuali care se confruntă cu gânduri sexuale intruzive, persistente şi intense, excitare persistentă, precum şi impulsuri şi comportamente sexuale nesănătoase. Deţinuţilor care participă la programul pilot li se pot oferi medicamente, inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), precum sertralina, care ajută la limitarea gândurilor sexuale invazive, şi antiandrogeni, care reduc producţia de testosteron şi limitează libidoul. În unele cazuri, aceştia reduc testosteronul la niveluri prepuberale.

Winder a afirmat că autorităţile ar putea fi pregătite să introducă aceste medicamente în închisori şi în serviciile de probaţiune din Anglia şi Ţara Galilor în termen de 28 de luni, dacă programul-pilot va continua să înregistreze progrese.

"Ei (n.r.: Ministerul Justiţiei) ar putea fi pregătiţi în decembrie 2028 să lanseze programul, dacă concluziile intermediare se vor dovedi utile", a spus ea.

Persoanele incluse în program ar trebui să beneficieze de sprijin clinic dacă doresc să se angajeze să ia medicamentele şi să nu mai comită infracţiuni, a afirmat Winder. "Sunt optimistă că, în cele din urmă, s-ar putea dezvolta un program naţional voluntar MMPSA, dotat cu resurse adecvate… Un serviciu naţional de calitate are nevoie de medici cu pregătire corespunzătoare, de proceduri clare de trimitere către specialişti şi de sprijin psihologic adecvat, pe lângă medicaţie", a spus ea.

Anul trecut, Mahmood, pe atunci secretar al justiţiei, le-a spus deputaţilor că analizează posibilitatea implementării la nivel naţional a castrării chimice voluntare pentru infractorii sexuali şi dacă aceasta ar putea deveni obligatorie.

Doi experţi au declarat pentru The Guardian că planul nu va funcţiona. Winder, co-investigatoare principală într-un studiu clinic cu Prozac pe infractori sexuali, a spus că are îngrijorări semnificative.

"O abordare obligatorie ar implica examinarea unei populaţii penitenciare foarte numeroase pentru a identifica grupul mult mai restrâns pentru care tratamentul ar putea fi într-adevăr adecvat", a spus ea. "Aceasta ar avea implicaţii clinice şi financiare substanţiale."

Au existat, de asemenea, îngrijorări că, în cazul în care ar fi obligatorie, s-ar putea produce o pierdere a încrederii din partea infractorilor şi ar putea da naştere la abuzuri, a adăugat ea.

"Încercarea de a impune şi de a monitoriza administrarea zilnică a medicamentelor în rândul persoanelor care nu doresc neapărat să le ia ar putea fi extrem de ineficientă. Ar putea, de asemenea, să genereze o serie de consecinţe pe care pur şi simplu nu le înţelegem încă, inclusiv efecte asupra încrederii, asupra comunicării, asupra implicării şi asupra relaţiei terapeutice."

Ea a respins caracterizarea medicamentelor ca fiind o formă de "castrare chimică". "Oamenii spun asta pentru că unora le place ideea de a-i castra pe cei care comit infracţiuni sexuale", a spus ea. "Dar aceste medicamente nu au efect permanent, spre deosebire de castrare, şi trebuie luate în mod constant pentru a fi eficiente."

Burnham a anunţat la începutul acestei luni că deţinuţii condamnaţi pentru viol, ademenire şi infracţiuni sexuale grave împotriva copiilor vor fi excluşi din programul de eliberare anticipată care urmează să înceapă în octombrie. Alţi infractori sexuali care execută pedepse de sub patru ani vor fi în continuare eligibili pentru eliberarea anticipată.

Ratele de recidivă în rândul infractorilor sexuali sunt relativ scăzute în comparaţie cu alte categorii. Conform datelor guvernamentale, 11,7% dintre infractorii sexuali au recidivat în 2023, comparativ cu 53,9% dintre cei cu o infracţiune principală de furt.

Activişti din domeniul penitenciar au îndemnat la prudenţă înainte de a se trece la un program naţional. Criticii au subliniat anterior că suprimarea pe termen lung a testosteronului poate provoca osteoporoză şi boli cardiovasculare. Datele disponibile sunt limitate, deoarece studiile clinice randomizate şi controlate rămân rare.

Andrew Neilson, directorul de campanii al Howard League for Penal Reform, a declarat: "Istoria programelor de tratament din penitenciare în acest domeniu s-a dovedit a fi una plină de probleme, ceea ce constituie atât un motiv pentru a explora alternative, cât şi un motiv pentru a da dovadă de prudenţă înainte de a extinde pe scară mai largă noi abordări. De asemenea, este important ca nimeni să nu fie forţat să se supună acestor intervenţii chimice şi ca participarea să fie cu adevărat voluntară."

Mark Fairhurst, preşedintele naţional al sindicatului ofiţerilor de penitenciar POA, a declarat: "Orice măsură care ar putea proteja publicul este binevenită, dar aş fi prudent în ceea ce priveşte implementarea acesteia până când vom primi dovezi care să ateste succesul."

Un purtător de cuvânt al Ministerului Justiţiei a declarat: "Acest guvern este hotărât să abordeze cauzele profunde ale infracţiunilor sexuale, motiv pentru care lucrăm în ritm accelerat pentru a extinde programul-pilot existent la încă două regiuni."